Județul TULCEA


Ads

Nu există locații

TL

TULCEA

Judetul Tulcea

Asezare geografica

Judetul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in nordul Dobrogei, si este traversat de paralela 45 , la vest si la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetuluieste de 8498 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren agricol, 41,6% apa si mlastini, 11,2 5 paduri. Resedinta administrativa a judetului este orasul Tulcea, situat pe malul drept al Dunarii, la mila 40 si cu o populatie de 97.417 locuitori (la data de 1 iulie 1996), cel mai important centru comercial al judetului. Localitatile pricipale sunt orasele Macin, Babadag, Isaccea, Sulina si comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia. Populatia totala a judetului este de 266.897 locuitori, din care 130.799 locuitori in zona urbana si 136.098 locuitori in zona rurala; populatia activa - 111.924 persoane din care 12.907 in industrie si 41.300 in agricultura. Din punct de vedere etnicstructura populatiei este dupa cum urmeaza: romani - 88,7 %, rusi (incluzand lipovenii) - 7,5 %, ucrainieni - 1,4 %, turci si tatari - 1,3 %, rromi - 0,5 %, greci, armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %. din punct de vedere al religiei structura populatiei este: romania ortodocsi - 91,1 %, romani ortodocsi de stil vechi - 6%, musulmani - 1,3 %. Clima este temperat-continentala. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transformant solul in praf. temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarmul (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. datorita pozitiei sale geografice, judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se intalnesc doua grupe geografice Podisul Dobrogei de nord,; ramastele Muntilor hercieni (cei mai vechi munti din Romania) si Delta Dunarii, teren inca in formare, care impreuna ca complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupa o suprafata de 4.470 kmp. Cea mai importanta apa curgatoare este Dunarea, care traverseaza teritoriul judetului , divizat in 3 brate, Chilia, Sulina (brat maritim), Sfantu Gheorghe, formand Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatia Biosfera , aflata sub egida UNESCO.

 

Turism

Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in 3 ramuri formand un pamant magic, Delta. Tulcea este un port de o lunga istorie construita pe ruinele cetatii romane Aegisus. Marginile orasului de pe malul drept al Dunarii sunt ca un amfiteatru. numele de Tulceaeste folosit din secolul al XVII-lea. Acum, orasul este un oras modern, cu o eleganta promenada de-a lungul Dunarii. Parcurile si flora bogata dau orasului si imprejurimilor sale un aspect placut. Orasul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il detine Delta Dunarii si Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti. Cele mai importante rute sunt cele din delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor, paradisul pasarilor si al florei formand un peisaj unic. Sub motto-ul "Delta Dunarii pentru noi si pentru posteritate" functioneaza Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. In lume sunt peste 300 de rezervatii tip biosfera , iar aceasta nu este una dintre cele mai vechi si nu este cea mai mare din lume, desi suprafata sa este de 5.8000 kmp, reprezentand 2,5 % din suprafata totala a Romaniei si ocupa locul al 5-lea ca teren in formare din lume si al doilea din Europa. Desi in lune se gasesc peste 300 de asemenea rezervatii (in Romania se mai gasesc in ca doua rezervatii in zina montana, Retezat si Pietrosul), Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu sediul la Tulcea, este a treia ca importanta ecologica din lume. In acest sanctuar al naturii care contine lacuri (peste 400), insulite plutitoare de trestie (19,5 kmp), "paduri" de trestie (peste 1.800.000 ha, cea mai mare intindere de stufaris din lume) si paduri de salcii, paradisul pasarilor migratoarevenite din toata Europa si de pa alte continete, aici gasindu-se peste 300 de specii din care 176 cuibaresc in Delta Dunarii si 184 fiind protejate de Conventia de la Berna. De asemenea, in Delta Dunarii, in sutele de lauri, canale (20,25 kmp de apa) traiesc 64 de specii de pesti, unele dintre acestea fiind in permanenta expansiune (crap, platica) altele fiind in regresiune (stiuca, lin, care nu sunt rezistente la poluare). Pentru a proteja si salva acest templu al naturi a fost data legea nr. 8/1993. Guvernul Romaniei si organizatiile mondiale au inceput sa dea o atentie speciala conservarii patrimoniului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, fiind inclusa in cateva programe nationale si internationale. Numai in ultimii cinci ani au fost obtinute pentru salvarea Deltei. Programul Bancii Europene a fost materializat prin diferite contracte intre specialistii romani si straini, incluzand credite nerambursabile de 720.000 ECU. De asemenea, Programul Bancii Mondiale - care e in desfasurare - este un credit nerambursabil de 4,5 milioane dolari. Eforturile Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii au fost recompensate prin acordarea premiului "Eurosite" de catre UNESCO in 1995, acesta fiind cel inalt premiu european in materie de mediu inconjurator.

 

Luncavita

Asezare geografica

Asezare geografica: nordul Dobrogei, între Lunca Dunarii cu fluviul Dunarea la nord si est si Parcul National Muntii Macinului la Vest. La N-V-com Vacareni, S-V com. Greci si Hamcearca, iar la S- or. Isaccea.

Istoric

Datorita zonei(lunca Dunarii si Muntii Macinului, s-a inregistrat o continuitate a locuirii din cele mai vechi timpuri: In anul 1898 cercetatorul Pamfil Polonic, trimis de Grigore Tocilescu, descoperea “cetatea preistorica”de la confluenta vaii “Ascunse” cu pâraul Luncavita. De fapt, “cetatea” era o frumoasa asezare neolitica, apartinând culturii Gumelnita, datând din jurul anilor 5500-5000 î.Hr. În anii care au urmat, descoperirile s-au înmultit dovedind o locuire neintrerupta din preistorie si pâna in contemporaneitate, mediul natural constituind o sursa neintrerupta de hrana pentru toate comunitatile care s-au sedentarizat sau au tranzitat acest spatiu. Astfel, perioada neolitica in arealul luncavitean atinge apogeul in perioada de tranzit spre epoca metaleor, cand alaturi de o ceramica care impresioneaza si astazi prin arta executiei si ornamentului, apar primele unelte din cupru. Din anul 1998, Institutul de Cerceatri Ecomuzeale Tulcea in colaborarea cu Scoala Luncavita, Facultatea de Istorie Constanta si o misiune franceza condusa de arheologul Michel Maille, a deschis un santier arheologic, care de sapte ani de zile scoate la lumina cultura primilor locuitori ai teritoriului Luncavitei de astazi si pe baza caruia s-a infiintat un muzeu in interiorul scolii. Continuitatea este dovedita de asezarile epocii bronzului, atat in Luncavita cat si in Rachelu, unde vanatoarea si pescuitul raman ocupatii de baza alaturi de o agricultura in crestere. Specifice sunt uneltele din bronz, descoperite si in Luncavita, pe terasa Paraului Sorniac. Urmeaza asezarile dacice si apoi daco-romane, in numar de trei, ville rusticae, din secolele I-III, d.Hr, cea ce atesta un real proces de romanizare al acestui spatiu, aflat mult timp in aria de control al faimoasei legiuni V Macedonica spatiul luncavitean situindu-se la 20 km(Nord) de cetatea Arubium (Macin), la 12 Km(Nord-Vest) de Dinogetia (Garvan), la 30 km(Vest) de Troiesmis (Turcoaia), la 16 km(Est) de Noviodunum (Isaccea) Perioada medievala este materializata, mai intai prin castrul de pe cetatuia Milan, apoi prin asezarile din jurul castrului bogate in ceramica si morminte medievale. Numeroase monezi dovedesc un trafic intens in aceasta zona, aflata atat pe uscat cat si pe apa in drumul care lega Tarile Romane de comertul oriental. Din sec. al XV-lea se observa din plin fenomenul transhumantei, a carui urme sunt intalnite si astazi. Mocanii din Carpati s-au instalat in aceasta zona infiintand o Biserica in localitate in jurul anilor 1580 si dand numele de astazi al asezarii-Luncavita. Deasemenea numele lor de familie persista si astazi: Mocanu, Malcea etc. Ocupatia turceasca pana in 1877 este caracterizata de numeroase asezari turcesti, de antroponime (Ex: Gheormez), si de arhaisme pastrate in limbajul cetatenilor comunei:susuiac (porumbar), bageac (horn), iorgan (plapuma), ghiurlan (sobolan), etc. Dupa 1878, cand Dobrogea a intrat in componenta statului roman, au luat fiinta autoritatile administrative romanesti locale si numerosi cetateni din Moldova si Tara Romaneasca care au luptat in Razboiul de Independenta vor fi improprietariti, statul despadurind aproximativ 3.000 de ha . Unul din pionerii administratiei comunei Luncavita a fost Primarul Trandafir Iorga (primar intre 1890-1912), care in 1898, obtinea de la Carol I, Regele Romaniei, un pasaport diplomatic, prin care avea libera trecere in Franta, pentru a cere ajutor autoritatilor franceze intr-un proiect de aductiune a apei potabile in interiorul comunei. Astfel in 1910 Luncavita devenea prima localitate a Dobrogei cu sistem modern de alimentare cu apa potabila, sistem care in mare parte inlocuia o veche aductiune romana, insa acum batranele olane erau inlocuite cu tuburi din fonta fabricate in 1905 in Suedia si care deservea prin 15 cismele publice locuitorii comunei Luncavita. Apa potabila era colectata de la 7 km de Luncavita, din padurile Muntilor Macin, ajungea gravitational in cel mai inalt punct al localitatii si cobora tot gravitational in cismelele respective. Acest sistem functioneaza si astazi.(alaturat-pasaportul primarului). Cu aceasta ocazie echipa franceza a observat frumusetile zonei, potentialul turistic al Muntilor Macin si a Luncii Dunarii. In perioada comunista, desi era pusa pe lista de demolari datorita unei razvratiri a localnicilor impotriva lui Nicolae Ceausescu, Luncavita va ramane o comuna frumoasa si infloritoare datorita bogatiilor zonei: Valea Fagilor din Muntii Macinului si pestele Lacului Crapina din Lunca Dunarii. Asta pana in 1988 cand tot Nicolae Ceausescu a indiguit Dunarea, distrugand o inestimabila bogatie naturala-balta, inlocuind-o cu teren agricol, pe care astazi il lucreaza mari fermieri agricoli si din care comuna nu mai castiga nimic, deoarece concesiunile facute de stat (A.D.S.) nu au luat in considerare si dreptul de proprietate al comunei Luncavita.