Județul ARGEȘ

Judetul Arges

Obiective turistice

Obiective culturale

Atractii si distractii

Info utile Arges

Calendar evenimente

Istoric

Regiunea Arges, locuita din vremuri stravechi, a favorizat dezvoltarea asezarilor geto-dacice care au devenit in timp centre economice puternice in schimburile comerciale dintre populatiile de la nord si sud de Carpati, cat si dintre daci si greci. Aceste asezari reprezinta leaganul feudalismului centralizat al Tarii Romanesti, Seneslau stabilindu-si curtea regala in regiunea Argesului. Nobilimea romana si-a stabilit curtea la Curtea-de-Arges si Campulung Muscel, localitatile devenind puternice centre comerciale si culturale in zona. Monumentele istorice reprezentative ale artei feudale sunt conservate pe aria judetului Arges, cum ar fi: palatele domnesti de la Campulung si Curtea-de-Arges, Manastirea Cotmeana (ridicata de Mircea cel Batran), fortareata Poenari (construita in timpul domniei lui Vlad Tepes), constructiile feudale de la Glavacioc si Aninoasa, Manastirea Curtea-de-Arges (construita de Neagoe Basarab), etc

Descriere geografica

Situat in sudul tarii, judetul Arges este "taiat" in doua de paralela 45° latitudine nordica, si este strabatut la est de meridianul 25° longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu judetele Olt si Valcea la vest. Suprafata judetului este de 6.826 km patrati, reprezentand 2,9 % din suprafata totala a tarii. Orasul Pitesti, cu o populatie de 184.171 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile principale ale judetului sunt: • municipii – Campulung Muscel (44.858 locuitori) si Curtea-de-Arges (35.895 locuitori) • orase – Colibasi (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori) si Topoloveni (9.881 locuitori) • 93 comune • 572 sate. Populatia totala a judetului numara 679.868 locuitori, si reprezinta 2,92 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana – 320.045 locuitori (47,1 %) • in zona rurala – 359,823 locuitori (52,9 %). Relieful judetului este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pana la 160 m altitudine. Muntii Fagarasi (din Carpatii Sudici) se afla in nord, cu Varfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2.508 m) dominand regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic si o parte din Campia Romana traseaza granita estica a judetului. Campia Gavanu-Burdea se gaseste la est, pe cand vaile raurilor Olt si Arges se intind catre vest. Solul si subsolul este bogat in carbune, sare, calcar, petrol, argila, paduri si fanete.

Info turistic

Judetul Arges este situat in zona central-sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in apropierea municipiului Pitesti, se intalnesc Paralela 45° latitudine nordica si Meridianul 25° longitudine estica. Judetul are o suprafata de 6.826 km patrati si o populatie de 681.133 locuitori. Cea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. Relieful coboara in trepte dinspre nord spre sud, de la o altitudine de 2.500 m pana la 160 m deasupra nivelului marii. In Muntii Fagaras se gaseste Varful Moldoveanu (2.534 m deasupra nivelului marii), varful cel mai inalt din Carpatii Romanesti . Judetul Arges este traversat de o multime de vai si rauri din bazinul hidrografic al raurilor Arges, Vedea si Olt, lungimea raurilor principale fiind de aproximativ 1.000 km. Raul Arges are, in acest judet, o lungime de 140 km. In zona de munte si de deal se intalnesc o multitudine de lacuri glariare cat si lacuri artificiale. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului. Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicatie, fac din judetul Arges o zona turistica de nivel national. Resedinta judetului este municipul Pitesti, oras care ofera vizitatorilor multe locuri interesante. Turistii romani si straini care viziteaza acest judet trebuie sa viziteze Curtea de Arges, una dintre cele mai importante constructii medievale din Romania. Situat in partea centrala a Romaniei langa Carpati, la 150 km distanta de Bucuresti, Curtea de Arges a fost prima capitala a tarii in 1330 si detine valoroase monumente de arta, adevarat muzeu al istoriei romane. Biserica domneasca, construita de familia Basarab in secolul al XIV-lea, este o biserica bizantina clasica, monument de arta si arhitectura medievala romaneasca. Aici se gasesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de pret sunt sunt cele care dateaza din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu si Radu I. Manastirea Curtea de Arges, construita din piatra de Albesti, avand ca ctitor pe Neagoe Basarab (1512 – 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din Romania. Faima sa este legata de legenda Mesterului Manole care este cunoscuta in toate lumea. Numai la cativa kilometri departare se gaseste Castelul lui Vlad Tepes, cunoscut astazi ca Dracula. Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu, si care are o vedere pitoreasca asupra Vai Argesului.

Orasul Campulung Muscel

Date Generale

Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din lmprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc In special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita lnaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu 0 ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci. In nordul depresiunii Campulung, lntre Raul Doamnei si Dambovita, se lnalta masivul lezer, unitate de relief distincta. Legatura lntre creasta Fagarasului si masivul lezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre sud si sud est mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul lezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu - Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se lnvecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului. Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri lnalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.

Istorie

Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite atat pe raza orasului, cat si In lmprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului tarziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescareasa, In sudul orasului a fost descoperita 0 necropola, dovada a existentei unei asezari omenesti. Urme de locuire geto-dacica, din sec. 11-ll'.d.Hr., sunt bine conturate In zona actualului oras, In cartierul Olari-Sfantu Gheorghe; la fel si cele de la Apa Sa rata si Bughea de Sus, care apartin culturii dacice tarzii. La Cetateni-Muscel, asezare dacica locuita fara lntrerupere din jurul anului 3001.d. Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existenta aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi asezari dacice din tara. Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide 0 perioada distincta In istoria noastra si implicit a acestei zone. Fiind 0 provincie de granita a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de aparare lmpotriva atacurilor barbare, aceasta presupunand construirea unor linii de fortificatie punctate de existenta unor castre de pamant sau piatra. Limesul reprezinta 0 notiune al carei conti nut a evoluat pe parcursul secolelor lncepand de la cel de limita despartitoare a unui teren si pana la cel de frontiera fortificata In fata unui teritoriu lnca necucerit, In scopul instituirii unui obstacol. Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificatiile si trupele de granita, aveau misiunea de a supraveghea, apara, respinge miscarile si eventualele incursiuni ale inamicului. Limesul putea fi si un hotar natural constituit de un lant muntos sau de un curs de apa, dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit. Componenta fundamentala a limesului 0 constituia lntotdeauna drumul care urma linia hotarului. Al doilea element 1l constituiau trupele (legiuni, trupe auxiliare). Celelalte componente erau fortificatiile In care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi, turris. Un limes complet comporta un val de pamant, uneori lntarit cu palisada sau zid de piatra, sant de aparare, completate cu fortificatii dispuse In spatele liniei de granita la distante variabile lntre 5-10-20 km si turnuri de supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare. Unul dintre limesurile din Dacia este limesul transalutanus, care se lntinde pe 0 lungime de 235 km, construit la 0 distanta variabila de 10-15 km E de Olt. Valullimesului nu este continuu. De la raul Arges este lnlocuit de cursul Raului Doamnei si al Raului Targului. Pornea In nord de la Rucar si se oprea In sud la Flamanda. Compozitia valului era de pam ant cu miez ars. Tnalt de 3 m si lat de 10-12 m, avea un sant spre est. Tn spate, limesul se sprijinea pe linia de castre si turnuri legate de drumul strategic. Limesul transalutanus a fost construit probabil de Septimius Severus (193-211 d.Hr. ) pentru a crea un spatiu de siguranta liniei Oltului. Dupa anul245 d.Hr., In urma puternicelor atacuri carpice, limesul transalutanus a fost abandonat si granita a revenit pe Olt (limesul Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale limesului transalutanus, cel de la Jidava (astazi Apa Sarata, localitate lnglobata In orasul Campulung) este singurul construit In piatra si caramida si, In acelasi timp, cel mai mare. Castrul ave a forma dreptunghiulara, era Inconjurat cu un zid de incinta prevazut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi si semicirculare la colturi si ave a rolul de a controla drumul prin pasul Bran. Primele sapaturi arheologice au fost efectuate de D.Butculescu. Aceste sapaturi si cele care Ie-au urmat au identificat cele patru porti prevazute cu turnuri. Daca pentru lnceputurile construirii castrului se fac doar presupuneri, neexistand alte elemente de dotare decat cele numismatice din epoca lui Septimius Severus, sfarsitul existentei sale se plaseaza la mijlocul sec. III, ultimele monede descoperite fiind de la lmparatul Gordian III. Ca toate celelalte orase, Campulungul a trecut In evolutia sa prin faze Ie de sat, targ, pentru ca la lnceputul sec. XIV sa devina oras. Aceasta evolutie a fost determinata de s porirea numarului de locuitori, de cresterea continua si intensa a produqiei mestesugaresti si a schimbului de marfuri. Tn primele decenii ale sec. XIII, In Campulung Incep sa pMrunda si sa se stabileasca meseriasi si negustori sasi. Comunitatea saseasca care se formeaza aici era condusa de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo Campo, piatra lui funerara se afla astazi In biserica Baratiei si constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Tara Romaneasca si In acelasi timp prima mentiune scrisa a orasului. Inscriptia este datata In anul 1300 si are urmatorul text: "Hic sepultus est comes Laurencius de Longo Campo, pie memerie, anna Domini MCCC." ( "Aici este lnmormantat comitele Laurentiu din Campulung, spre pioasa amintire, In anul Domnului 1300."). Din cauza "cumplitelor vremi" nu aflam documente sigure care sa fixeze cu exactitate In timp lntemeierea orasului Campulung. Sunt istorici care sustin ca orasul Campulung a fost lnfiintat de cavalerii teutoni In prima jumatate a sec. XIII, iar alti cercetatori, bazati pe traditie si mitologie, sustin localizarea orasului catre sfarsitul sec. XIII, In relatie cu descalecatullui Negru Voda ( Radu Negru ). Panza orasului Campulung, cel mai Insemnat si mai peremtoriu izvor privitor la obstea Campulungului, care contine 38 de hrisoave dintre anii 1559-1747, mentioneaza ca cel mai vechi document In care erau trecute privilegiile orasului 11 daduse Matei Basarab: "prea luminatul, blagocestivul si de Hristos iubitorul, raposatul 10 Radu Negru Voivod la leat 6800 ( 1292 ). " Din anul 1330, dupa victoria de la Posada Impotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Campulung Isi stabileste resedinta de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al statu lui independent Tara Romaneasca. Astfel Campulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic si administrativ al statului. Abia In 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377 ), urmasulla tron allui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab, muta capitala tarii la Curtea de Arges. Asezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legatura din Evul Mediu lntre Tara Romaneasca si Transilvania, orasul devine punct vamal, pomenit pentru prima data din acest punct de vedere In anu11368, Intr-un hrisov em is de Vladislav I, prin care se stabileste obligatia negustorilor brasoveni ce trec cu carele de marfuri prin Pasul Bran sa plateasca la Campulung, ca taxa vamala, 0 "treizecime". Dupa mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arges, Campulungul continua sa aiba calitatea de resedinta domneasca temporara. Este perioada domniilor "itinerante", cand domnitorul se deplasa In diferite localitati din tara, In care Isi stabilea resedinte temporare. Atat Basarab I, cat si fiul si urmasul sau la tron, Nicolae Alexandru, au fost Inmormantati la Campulung. Piatra tombala a scestuia din urma se pastreaza si astazi In biserica din Complexul Voievodal Negru Voda: "In luna noiembrie 16 zile a raposat marele si singur stapanitor Domn 10 Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, In anul6873 ( 1364), indictionul3, vesnica lui pomenire". Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris In limba slavona, cunoscut pana acum In Tara Romaneasca. Sapaturile arheologice efectuate In incinta manastirii au descoperit urmele curtii domnesti din sec. XIV, cu pivnita locuintei voivodale, peste care Matei Basarab, In anul 1636, a ridicat casa domneasca existenta azi. Lasand la 0 parte urmele sporadice anterioare epocii feudale, cele mai vechi materiale arheologice medievale descoperite sunt legate de urme de locuinte sesizate la vest de cladirile ansamblului, urme modeste cu pusine fragmente ceramice care pot fi datate la sfarsitul sec. XIII. Aceasta locuire lsi lncetase existenta lnaintea momentului In care avesu sa fie ridicate primele constsuctii de zid. ' Sapaturile au aratat modul In care 'a fost transformata ctitoria lui Basarab I si Nicolae Alexandru, din care 0 parte a elevasiei a fost past rata la refacerile succesive din sec. XVII si XIX, materialul de construqie fiind de fiecare data refolosit. Planul zidurilor exterioare ale primei biserici este asadar In cea mai mare parte acelasi cu cel din etapele ulterioare, cu excepsia parsii de V, marita In lungime In sec. XVII. Proporsiile si caracterul impunator al acestei ctitorii, ridicata In lntregime din blocuri de piatra fasuita - reprezentand la acea data un unicat In arhitectura Tarii Romanesti - reflecta prestigiul domniei In statul care de curand lsi afirmase independenta. Edificiul era lnconjurat de un zid de bolovani ale carui urme au fost descoperite pe laturile de S-V si N. Calitasile deosebite ale lacasului ctitorit de primii voivozi ai Tarii Romanesti, elementele de fortificasie ale lntregului ansamblu, indica si existensa unei resedinse de proporsii corespunzatoare. Urmele acesteia nu au fost Inca descoperite. Sapaturile arheologice au scos la lumina si marturii din perioada cand Campulungul nu mai constituia un loc de resedinta domneasca. Lucrarile de constructie din sec. XV se reduc la amenajari modeste, precus si la umplerea albiei care apara assamblulln partea de vest. Numeroase sunt informasiile obsinute asupra transformarilor deosebit de ample din timpul lui Matei Basarab. Acestea au avut loc dupa ce cutremurul din 1628 ruinase vechile construqii. Lucrarile din timpullui Matei Basarab au reprezentat 0 reconstruire si 0 transformare a vechiului ansamblu. Cercetarile au dovedit ca sec. XVIII trebuie sa-i fie atribuita casa din partea de SV ansamblului, ale carei beciuri au fost construite probabilln 1635-1636, nivelul superior fiind ridicat dupa un scurt interval, pe la 1647-1648. Din aceeasi etapa dateaza si impunatorul turn clopotnisa. Resturi ale unei construqii de mari proporsii, probabil pe doua niveluri, avand ziduri groase tencuite si zugravite si encadramente de piatra la usi si la ferestre, au fost descoperite prin sapaturi si pot fi atribuite pravaliilor si hanului manastirii, ridicate tot In timpul lui Matei Basarab si distruse In 1737. Existensa unui mare numar de mestesugari organizasi In bresle si grupasi In cartiere distincte, si situarea orasului pe drumul de legatura cu Transilvania, au facut ca acesta sa joace un rol important In comersul intern si extern al Tarii Romanesti. Astfel, Sebastian Munster, In lucrarea "Cosmografia ", tiparita In 1544, mentioneaza: "Intre rargoviste si Brasov este targul' Campulung, locuit de crestini, si acolo este locul de desfacere a marfurilor pe care le transporta de la rargoviste In Transilvania." Tot In domeniul comersului mensionam faptul ca Inca din sec. XV exista balciul de Sfantul ilie, renumit si astazi In regiune. Amploarea si pitorescul balciului i-au atras atensia florentinului Antonio Maria del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brancoveanu, care consemneaza: "La distanta de 0 zi de drumul de rargoviste, catre granisele ' Transilvaniei, se gaseste Campulungul, oras renumit pentru balciul anual ce are loc pe la mijlocullui iulie si la care iau parte negustori din toate parsile." Campulung-ul a fost singurul oras din tara care A s-a bucurat de privilegii In domeniul economic, administrativ, politic si juridic. In fruntea orasului se afla judetsul, care era ajutat de 12 pargari, alesi de masele orasenesti In fiecare an. Cel mai vechi judes cunoscut al orasului este Neaqu Lupu. El emite la 1521, din cancelaria orasului, 0 scrisoare redactata In limba romana catre Hans Brukner, judesul Brasovului, informandu-l asupra miscarilor ostirilor otomane din zona Dunarii. Este prima scriere cunoscuta In limba romana din Tara Romaneasca. Domnitorul Matei Basarab ( 1632-1654 ) lnfiinseaza aici a doua tipografie din Tara Romaneasca, menita a tipari carsi nu numai pentru Tarile Romane, ci si pentru cititorii din alte sari. Tipografia a fost instalata In 1635, pe langa manastire si a funqionat, cu unele lntreruperi, pana In 1650. Tot Matei Basarab, In 1643, lnfiinseaza la Campulung prima fabrica de hartie din tara. Forma cea mai eficienta de raspandire a culturii au constituit-o scolile. La Campulung a funqionat una dintre cele mai vechi scoli din Tara Romaneasca, lnfiinsata In 1552 de doamna Chiajna, sosia domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Voda (1669-1672) a lnfiinsat prima scoala obsteasca cu lnvasatura In limba romana din Tara Romaneasca: sfacui domnia mea casa de lnvasatura, adeca scoala, In orasul domniei mele Campulung." In acest mediu cultural si-au desfasurat activitatea mai mulsi copisti, dintre care amintim: Vasile Eromonahul, Nicola Gramaticul, Panu Gramaticul, Constantin Logofatul, In timpul razboiului austro-turc din 1787-1792, orasul are din nou de suferit, numeroase locuinte si biserici fiind arse. Marile evenimsnte ale istoriei moderne s-au facut simsite si la Campulung, astfel ca, izbucnirea revolusiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, si masurile luate de catre acesta In favoarea maselor populare s-au bucurat si de adeziunea campulungenilor. Arestat de catre eteristi la Golesti, Tudor Vladimirescu este dus la Targoviste prin Campulung, unde In noaptea de 22-23 mai 1821 este gazduit In casa boierului Constantin Chiliasu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. ?i ideile revolusiei de la 1848 au patruns In randul campulungenilor. Aici au activat In perioada de pregatire a revolusiei de la 1848, cateva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotnisa al manastirii Negru-Voda se afla 0 placa cu textul juramantului revolusionarilor campulungeni de la 1848. Targovesii si saranii, mobilizasi de Apostol Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depusesera juramantul pe noua Constitusie, declarandu-se gata sa sprijine prin toate mijloacele revolusia. In cadrul general alluptei pentru Unire, remarcabila a fost si activitatea campulungenilor. Chiar din 1857 exista In oras un comitet al Unirii, compus din 26 de membrii, avand ca presedinte pe N. Bratianu si ca secretar pe C.D. Aricescu. In semn de recunostinsa pentru reformele lnfaptuite de Alexandru loan Cuza, campulungenii si muscelenii i-au daruit 0 sabie pe care au comandat-o la Paris, de procurarea careia s-a ocupat lancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri. In razboiul de independensa, ostasii musceleni, sub comanda maiorului Dimitrie Giurescu, au luptat cu eroism, iar populatia orasului a ajutat armata prin donasii si rechizisii. In vederea lngrijirii soldasilor ranisi: ei au organizat doua spitale cu 200 de paturi. La Campulung si In lmprejurimi, ostasii romani au dus, In 1916, In primul razboi mondial, lupte grele lmpotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateias a ramas sa aminteasca vitejia ostasilor cazusi In luptele din zona Rucar, Dragoslavele, Valea Mare-Pravas, Campulung, In toamna anului 1916. Monumentul comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateias, In 1935, dupa proiectul arhitectului D. lonescu-Berechet. Nici celelalte evenimente majore din istoria Romaniei nu au lipsit din evolusia orasului Campulung si a lmprejurimilor sale. Urmarind istoria acestui oras constatam ca nu exista aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politica, acte culturale de anvergura nasionala, miscari de idei, la care campulungenii sa nu-si fi adus partea lor de contribusie. In climatul spiritual fecund al Campulungului au crescut, s-au format si si-au realizat opera stiinsifica sau artistica numeroase personalitasi ale culturii nasionale: Constantin D. Aricescu, ?tefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Nanu, Constantin I. Parhon, Ion Barbu, George Ulieru, Constantin Baraschi, Tudor Musatescu, George Toparceanu, Theodor Aman, I.D. Negulici, Nicu Leonard, Ion Nanu Muscel, George Oprescu, Radu Gyr.