Muzeul National Agriculturii - „Muzeografii de aici si-au luat foarte în serios misiunea de a institui în Slobozia ritualuri ale vietii culturale urbane, de a face din muzeu un loc unde ai mereu ceva nou de vazut. Fiecare artefact expus în muzeu este înteles ca parte a unui context istoric, economic, social, cultural, religios, care trebuie reactualizat în forme în care didacticismul, metaforicul, poeticul, simbolicul se amesteca fertil. O mare diversiune de procedee si tehnici muzeologice este chemata sa readuca la viata obiectul. Mediul initial neutru, rece, aseptic al muzeului se anima prin scenografii ingenioase care rivalizeaza cu locurile originare din care obiectele au fost dislocate. Obiectul devine centrul unor cercuri concentrice de semnificatii, sugerate pe cele mai diverse cai. Se apeleaza la tot ce poate declansa sugestia, completa informatia, îmbogati potentialul expresiv al obiectului. Fotografia documentara, proiectiile de filme documentare sau diapozitive, documente de epoca sunt chemate sa sprijine acest proces de încarcare semantica a obiectului, în acelasi timp, obiectul este lasat totusi sa respire, sa-si traiasca propria viata estetica. Muzeul National al Agriculturii e nu numai un muzeu al tehnologiei arhaice, ci si de arheologie industriala. Au fost aduse aici de prin toata tara tractoare, treieratoare, tot felul de masini agricole si nu numai, dintre cele mai vechi, importate la sfârsitul secolului al XIX-lea sau produse în uzinele românesti în aceeasi epoca, la Resita sau Sibiu. (...) cititi mai mult
Muzeul Judetean Ialomita - Muzeul Judetean Ialomita a fost înfiintat în a doua jumatate a deceniului sapte al sec. XX, când prin Legea din 15 februarie 1968 privind organizarea administrativ-teritoriala, judetul Ialomita a fost reinfiintat cu resedinta la Slobozia. La acea vreme sediul muzeului se afla la Calarasi, într-un imobil monument istoric, unde functiona cu o sectie de istorie-arheologie. În iarna anului 1971 (28 decembrie), conducerea politica a judetului a hotarât deschiderea unei a doua sectii, la Slobozia, cu profil de etnografie. Tot acum este mutata la Slobozia administratia muzeului. Sectia functiona într-un local nou si modern proiectat (corpul A al actualului muzeu). În primii ani, în noua sectie au fost organizate diverse expozitii de etnografie care ilustrau aspecte ale vietii rurale din Câmpia Munteniei. Între anii 1971-1974, putinii specialisti pe care îi avea muzeul (Alexandru Vladareanu, Crisan Museteanu, Niculae Conovici, Razvan Ciuca, Nita Angelescu- director), au reusit sa contureze o splendida colectie de etnografie care numara circa 8000 de obiecte. Acestea au constituit fondul organizarii expozitiei de baza a sectiei. Deschisa marelui public în anul 1974, expozitia "Cultura populara din Ialomita" prezenta într-o succesiune cronologica si culturala viata rurala din Baragan sub toate aspectele. cititi mai mult
Manastirea Sf. Voievozi Slobozia - Ianache Caragea îsi va înzestra ctitoria cu numeroase surse de venit, provenite în special din exploatarea pamântului. În anul 1632, pe fondul unei reactii nationale antigrecesti, la domnia Tarii Românesti ajunge Matei Basarab, care-i ia locul lui Radu Ilias, si acesta înrudit cu familia Grama. Matei Basarab îi confisca lui Ianache toate mosiile, inclusiv Manastirea Slobozia. La putin timp, aflat pe patul de moarte, în Moldova, Ianache închina Manastirea “Sfintii Voievozi” Manastirii Dohiariu, de la Muntele Athos. Desi domnitorul a confiscat lui Ianache Caragea manastirea de la Slobozia, el nu i-a putut confisca si calitatea de ctitor. Or, traditia tarii spunea ca doar un ctitor poate sa închine o manastire. De aceea, în iulie 1633, domnitorul român recunoaste închinarea facuta de Ianache la Manastirea Dohiariu. Mai mult, Matei Basarab va rezidi din temelie manastirea, înzestrând-o si cu un puternic zid de aparare, si o va reînchina la Muntele Athos, legându-si astfel numele de ctitor de cel al “hicleanului” Ianache Caragea. cititi mai mult
Casa Memoriala Ionel Perlea - Situata la 20 km. de Slobozia si însirata de-a lungul soselei nationale care duce spre litoralul românesc al Marii Negre pe 5 km., Ograda este una dintre comunele judetului Ialomita, care, ca multe alte localitati din Baragan, întrerupe monotonia lanurilor întinse ale câmpiei cu sirul caselor, ascunse de gradini umbroase. Dar Ograda este mai mult decât o comuna dintr-un peisaj altminteri fascinant al câmpiei. Ea traieste si va trai de-a pururi prin flacara de geniu a celui care, nascut aici, va fi unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului al XX-lea, IONEL PERLEA Tatal, Victor Perlea, detinea pamânturi întinse la Ograda. Mare iubitor al muzicii, înzestrat cu un real talent muzical, s-a conformat dorintei parintilor, sacrificându-si visurile de a deveni pianist, urmând cursurile pragmaticei Academii Comerciale din Anvers. Mama, Margarethe Haberlein, nascuta la Munchen, si-a urmat sotul în tinutul îndepartat, poate arid, dar primitor al Baraganului. cititi mai mult
Evanghelie Zappa - Satul Brosteni din comuna Ion Roata, judetul Ialomita, îsi leaga numele de una dintre persoanlitatile care au marcat istoria Baraganului: Evanghelie Zappa (1800-1865), mare proprietar de pamânturi, fermier întreprinzator si energic negustor de cereale din România secolului al XIX-lea, luminat si generos filantrop, ramas în cronica moderna a Europei îndeosebi ca promotor al reluarii traditiei Jocurilor Olimpice moderne. Daca îi tâlcuim numele si prenumele, vom avea surpriza de a descoperi aproape o predestinare! Dupa nume, “Zappa” (zapa) este o unealta folosita în agricultura pentru afânarea pamântului. Si Zappa a afânat îndestulator pamântul Baraganului spre folosul taranilor si al Tarii. Dupã prenume, (E)vanghelie înseamnã “vestea cea mai buna”. Citindu-i istoria si respectând proportiile de asemanare vom întelege cât a vestit Evanghelie Zappa Tarii Românesti, Balcanilor si Europei! Vasile Zappa, mama sa – Sotira, care provenea dintr-o familie vestita de aromâni, fratele Anastase si sora Marina. Botezându-si copilul Evanghelie, sotii Zappa se asigurau ca el va purta credinta crestinortodoxa, chiar daca majoritatea conationalilor sai albanezi erau musulmani. Peste vreme, crucea sau semnul crucii au fost prezente, pe însemnele heraldice de pe monumentul sau funerar sau în forma de dispunere a spatiilor Zappeion-ului realizat la Atena dupa proiectele sale. cititi mai mult
Maia Catargi - Comuna Maia este situata în N-V judetului Ialomita, la 100 km de Slobozia, 30 km. de Urziceni, 50 km. de Bucuresti si de Ploiesti. Desi pe teritoriul comunei Maia, prin cercetari de suprafata s-au descoperit urmele unei asezari geto-dacice , pe un areal de aproape 2 ha, totusi prima atestare documentara este din18 septembrie 1618, într-un hrisov de pe vremea lui Gavrila Movila, care “întarea ocina din camp si din padure si din apa”, pe care le primise ca recompensa de la Radu Serban pentru “ credincioasa slujba în tari straine si cu varsare de sânge”. În secolul al XVIII - lea mosia Maia ajunge în proprietatea Filipestilor. cititi mai mult
Ferma Model Perieti - Noi, românii, în particular, datoram agriculturii, pe lânga existenta noastra politica si sociala, pastrarea nationalitatii noastre, a datinilor si deprinderilor pe care se întemeiaza latinitatea natiunii noastre”. Desi ocupatie traditionala, evolutia agriculturii trebuie înteleasa în contextul complexelor realitati economice ale fiecarei etape istorice, procesul de modernizare fiind lent, dar sesizabil. Reformele agrare de la mijlocul sec. al XIX-lea si din sec. al XX-lea au transformat România, în urma redistribuirii masive a mosiilor, dintr-o tara dominata de mari latifundii, într-un stat cu economie agrara preponderent taraneasca, dar au deschis si calea patrunderii si consolidarii r e l a t i i l o r c a p i t a l i s t e î n a g r i c u l t u r a . Transformarilor cantitative din agricultura li s-au adaugat si schimbari calitative, corespunzatoare sistemului juridic al proprietatii. cititi mai mult
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” este un alt lăcaș de cult vechi de pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița. Potrivit unei inscripții făcute deasupra intrării în biserică, istoria acesteia începe în anul 1737 când a fost ridicată în localitatea Poiana de Jos. În anul 1979 biserica a fost mutată la Poiana de Sus, iar în anul 2000 a fost adusă la Slobozia și amplasată în curtea în Muzeului Național al Agriculturii.
Mănăstirea Balaciu din comuna Balaciu, județul Ialomița - Biserica a fost construita din caramida, intre anii 1822-1825, de catre Neacsu Pitisteanu, al carui portret s-a pastrat mult timp in pictura interioara. Planul bisericii este in forma de cruce, cu doua turle in stil romanesc (una frontala, iar cealalta deasupra naosului). Proportiile si forma zvelta a turlei naosului formeaza un ansamblu armonios ce ii dau un farmec aparte. Pridvorul deschis este ridicat pe 12 coloane placate cu piatra sculptata, legate intre ele prin arce.