Județul BOTOȘANI


Ads

Image Hotel

Hotel Rares
@Rerceptie

1 Decembrie ,nr. 65. Botosani, Jud Botosani
Adăugată cu 5 luni în urmă

Hotel Rares, Cazare Botosani, Cazare Hotel Rares

Detalii
Image Pensiune

Pensiunea Bianca
@Receptie

Strada Ion Luca Caragiale 11, Botoșani
Adăugată cu 1 săptămâni în urmă

Pensiunea Bianca Botosani, Cazare Botosani

Detalii

BT

BOTOȘANI

Judetul Botosani

Obiective turistice

Obiective culturale

Atractii si distractii

Info utile

Calendar evenimente

Despre Judet

Judetul Botosani este situat în coltul de nord-est al tarii, la granita cu Ucraina si Republica Moldova, ceilalti vecini fiind judetele Iasi la sud si Suceava la vest. În judet se afla cea mai nordica localitate a tarii ( Horodistea - 48gr.15min.06sec. latitudine nordica ). Municipiul Botosani este principalul oras si centrul administrativ al judetului. Atât judetul cât si municipiul sunt mentionate pentru prima data in documente istorice începând cu anul 1439. Cu toate acestea, municipiul Botosani este mult mai vechi decât înregistrarea din aceste documente. Situarea pe drumurile comertului de tranzit din Moldova medievala ce legau marile centre comerciale europene a facut ca orasul Botosani sa fie numit centrul administrativ al judetului înca din anul 1741, fiind si o importanta piata de schimb pentru comertul cu animale si produse agricole. Numeroase organizari teritoriale au facut ca suprafata judetului sa sufere modificari. Suprafata totala a judetului a fost in 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins pâna la 4986 kmp in 1996, mentinându-se aceeasi si în anul 2000, ceea ce reprezinta 2‚1% din teritoriul national. Exista o retea densa de ape. Lacurile si apele curgatoare cuprind 138‚3 kmp din suprafata judetului ( 2‚8 % ). Principalele ape curgatoare sunt : Prutul, Siretul, Jijia, Baseu, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni si Sulita cunoscute si ca importante centre piscicole. Cea mai mare acumulare de ape se afla pe râul Prut, la granita judetului cu Republica Moldova - lacul de acumulare de la Stânca, comuna Stefanesti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cubi si o suprafata ocupata de 5900 ha ( la nivel normal). Scopul acestei acumulari este prevenirea inundatiilor, irigarea terenurilor agricole si alimentarea cu apa potabila a localitatilor din zona. Aceasta acoperire de ape situeaza judetul Botosani pe locul al 16-lea între judetele României ca proportie de apa fata de uscat. Clima se caracterizeaza prin ierni friguroase si veri calduroase si secetoase. În perioada 1996-2000, temperatura aerului a oscilat între -27‚7 grade Celsius ( 29.11.1996 ) si +38‚6 grade Celsius ( 22.08.2000 ) . În acelasi interval de timp cele mai putine precipitatii s-au înregistrat în 2000 ( 454‚9 mm/mp ), iar cele mai multe in anul 1998 ( 823‚7 mm/mp ).

 

Situat in extremitatea nord-estica a tarii, intr-o zona in care se ingemaneaza cu campia pe care altadata se intindeau numeroase si batrane paduri, judetul Botosani a cunoscut o locuire continua inca din perioada paleoliticului (Ripiceni, Mitoc, Manoleasa) si neoliticului (Trusesti, Corlateni, Draguseni), cu elemente apartinand culturii Cucuteni, una dintre cele mai stralucite culturi neolitice de pe intreg cuprinsul continentului nostru. Sub raportul dovezilor continuitatii de locuire, teritoriul judetului se constituie intr-un veritabil si urias muzeu in aer liber.

Prima mentiune documentara despre acest spatiu istorico-geografic apare intr-un izvor romanesc datat la 06 oct. 1407, care se refera la Targul Dorohoi. Vechile cronici ale Moldovei amintesc despre mai multe batalii pe care domnitorii viteji si gloriosi ca Stefan cel Mare (impotriva tatarilor la Stefanesti, a turcilor la Cismea), Petru Rares, Mihai Viteazul (la Verbia, in actiunea de centralizare politica a celor trei tari romanesti) si Dimitrie Cantemir le-au purtat pe aceste meleaguri pentru apararea independentei tarii. Pe acelasi perimetru se inscriu si pagini din istoria luptelor sociale ale romanilor (1888-Corni si Dumbraveni si 1907-Flamanzi).

Fiind asezate pe unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale care strabat teritoriu Moldovei, multe localitati (Botosani, Dorohoi, Stefanesti, Darabani, Saveni) au cunoscut de timpuriu o insemnata dezvoltare, afirmandu-se ca puternice centre comerciale si mestesugaresti.

Una dintre cele mai vechi asezari din Moldova, Botosaniul, aparut la marea raspantie de drumuri de interes continental, a avut rosturile unui important iarmaroc care a atras in sanul sau numeroase etnii (armeni, evrei, lipoveni, germani, austrieci) cu care localnicii au convietuit exemplar. Prima mentiune documentara despre localitate dateaza abia din 1439, provenind din Letopisetul lui Grigore Ureche, insa pentru inceputul ei de viata oraseneasca pledeaza si inscriptia de pe pisania bisericii armene din Botosani, considerata ca fiind cea mai veche biserica armeana din tara, care indica drept an al ctitoririi-1350. In acest spatiu se afla biserica « Sfantu Nicolae »-Popauti ctitorita de Stefan cel Mare, bisericile « Sfantu Gheorghe » si « Uspenia »zidite de Doamna Elena, sotia lui Petru Rares, care si- facut din Botosani o adevarata resedinta domneasca.

 

Relief

Compozitia geologica a fost influientata de aceasta acoperire intensa cu ape de-a lungul secolelor. De exemplu, judetul Botosani este bogat in zacaminte de argila, betonita si poseda depozite de tufa calcaroasa, formata de izvoarele bogate în piatra de var ( oxid de calciu ). Pe valea râului Prut se afla formatiuni de roci de piatra de var . Alte argile si marne sunt raspândite pe arie întinsa a judetului. Exista de asemenea importante zacaminte de turba ( zona Dersca ). Surse geologice ale judetului Botosani cuprind nisipuri de înalta calitate si depozite de piatra de var, andezite si sulf. Judetul este, de asemenea, cunoscut pentru parcurile si padurile sale, în special in jurul municipiului Botosani. Exista paduri in apropierea orasului iar in zona localitatii Tudora se afla o rezervatie de arbori de tisa. Cu toate acestea, numai 11‚5 % din teritoriul sau este acoperit cu paduri si vegetatie forestiera.