Județul MUREȘ


Ads

Nu există locații

MS

MUREȘ

Judetul Mures

Asezare geografica

Târgu Mures este asezat pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mures, iar ca delimitare geografica se poate spune ca orasul se întinde între râul Mures si dealul Cornesti. Târgu Muresul se învecineaza cu comunele Sângeorgiu de Mures, Cristesti, Livezeni, Sântana de Mures si Sâncraiu de Mures.

Administratie

• Suprafata orasului 6696 km2 reprezentând 3% din suprafata tarii

• 225 km retea apa potabila 197 km gaze naturale 236 km retea canalizare publica

• fondul de locuinte: 57070

• fondul funciar: 4 930 ha din care 2 690 ha intravilan, 2 240 ha extravilan

• 203,1 km retea de transporturi pentru auto si 175 km strazi

• spatii verzi 223,4 ha

• 12 crese, 2 unitati de ocrotire (una pt adulti si una pentru copii) si o cantina sociala la Caminul de batrâni

• Cartierele din Târgu Mures: 1848, Aleea Carpati, Budai, Zona Centrala, Cornisa, Gara de Sud, Libertatii, Livezeni, Mureseni, Substejaris, Tudor Vladimirescu.

Clima

Clima este continentala moderata, iar temperaturile sunt cuprinse între -31°C si +37°C.

Istoric

Sapaturile efectuate de arheologul Stefan Kovács au confirmat faptul ca teritoriul de azi al orasului Târgu Mures a fost locuit înca din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinte preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene si de bronz, mici statuiete de pamânt datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Siturile arheologice au scos la iveala urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz si a fierului; s-au descoperit si vestigii apartinând culturii Cris cea mai veche cultura neolitica din România. Descoperirile arheologice de la Cristesti, Cetatea de la Moresti, Cipau, Sântana de Mures atesta continuitatea populatiei bastinate si dupa retragerea Aureliana. Cetatea de la Moresti de lânga Târgu Mures confirma existenta unor forme de organizare administrativa în momentul invaziei triburilor migratoare. În 1332 - 1370 Târgu Mures figureaza într-un registru de dijma ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodata orasul poate fi gasit în istoriografie sub denumirea unguresca Szekelyvasarhely sau Vasarhely . În 1616 Tamas Borsos, primarul orasului, primeste de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oras si totodata se fixeaza si numele unguresc de Marosvasarhely. În 1709 izbucneste o epidemie de holera care pustieste orasul Târgu Mures si împrejurimile din judetul Mures. În 1786 se înfiinteaza prima tipografie din Târgu Mures. În aceasta perioada miscarea culturala si literara iluminista care a condus la aparitia Scolii Ardelene, avându-i ca reprezentanti pe Gheorghe Sincai, Petru Maior, au avut contributii la dovedirea continuitatii populatiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învatamântului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor secuilor si sasilor si pentru desfiintarea iobagiei. Tot în aceasta perioada se remarca Bolyai Farkas profesor la colegiul reformat si fiul sau creator al geometriei neeuclidiene. Astazi numele este purtat de o strada si un liceu din oras. Anul 1848 gaseste orasul Târgu Mures cuprins de idei revolutionare. Avram Iancu si Alexandru Papiu Ilarian formuleaza ideile Adunarii de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioada, scrie o petitie în care afirma: „sa fie înscaunata dreptatea si egalitatea, sa fie asigurata existenta nationala si folosirea dulcii dulcii limbi materne pentru toate natiunile ce locuiesc în Ardeal si Ungaria, sa se desfiinteze robotele fara nici o despagubire ....”. În Târgu Mures, în casa lui Avram Iancu, (strada astazi îi poarta numele) au prins contur ideile care se regasesc în programul Adunarii de la Blaj. În 1866 Mihai Eminescu poposeste în Târgu Mures. Poetul se odihneste la Calul Balan din strada Calarasi 13, ulterior a fost amplasata o placa comemorativa care sa amintesca de trecerea poetului prin oras. Orasul a fost cunoscut pâna în perioada interbelica sub denumirea de Muras-Osorhei. Atât Avram Iancu, cât si ceilalti fruntasi români care au studiat sau au activat în orasul de pe Mures foloseau cu consecventa numele de Osorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunta "vasarhei"), ceea ce înseamna "târg". Denumirea de Târgu Mures a fost adaptata în timpul administratia interbelice. Sfârsitul anul 1989 gaseste orasul cuprins de febra dorintei de schimbare. Regimul comunist, ca si în celelalte orase ale tarii, este privit cu ostilitate, astfel ca atunci când tonul destramarii comunismului dat la Timisoara s-a facut auzit în toata tara, muresenii si-au adus si ei contributia la demolarea vechilor structuri. Mortii din acele zile tulburi ale începutului democratiei din România, stau drept marturie a evenimentelor tragice, premergatoare formarii României post-comuniste. În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date si pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mures este declarat Oras-martir.

Turism

Chiar daca în Târgu Mures nu s-au pastrat cladiri deosebit de vechi, orasul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reuseste sa-si pastreze aerul de oras medieval, cel putin în centrul orasului. În peisajul orasului pot fi observate cladiri moderne, dar si constructii mai vechi cu o deosebita arhitectura.