Judetul Gorj
Obiective turistice
Obiective culturale
Atractii si distractii
Info utile
Calendar Evenimente
Judetul Gorj, cu mai mult de 500 de ani de atestare documentara, este situat pe cursul mijlociu al râului Jiu, în nordul regiunii Oltenia. Populatia stabila la 1 ianuarie 2004, era de 386753 locuitori, distribuiti dupa cum urmeaza: 180663 în mediul urban si 206090 în mediul rural, marea majoritate (98,75%) fiind de nationalitate româna si de religie ortodoxa. Gorjul reprezinta o straveche vatra de istorie, primele dovezi ale existentei si activitatii omului datând de peste 1.500.000 de ani, dupa cum atesta descoperirile arheologice din zona Danciulesti, Baia de Fier (Pestera Muierilor si Pestera Pârcalabului), Borosteni (Pestera Cioarei), Curteana, Sacelu, Târgu-Carbunesti, Urdari. Numeroase descoperiri arheologice, printre care cele de la Viersani-Jupânesti, Schela-Gornacelu, Balesti-Scoarta, Saulesti, Vârtop-Ciuperceni, Preajba, atesta existenta unei intense activitati economice pe teritoriul judetului Gorj în Epoca Fierului, sec. V-II î.Hr. Cetatile si asezarile geto-dacice de la Polovragi, Socu-Barbatesti, Stoina dovedesc ca stramosii nostri s-au sedentarizat în aceasta regiune, în care si romanii erau interesati datorita bogatiilor solului si subsolului si a importantei strategice a regiunii pentru Imperiul Roman. Construirea de drumuri si castre – Catunele, Sacelu, Bumbesti-Jiu – de catre romani dovedeste cu prisosinta acest fapt. Aici în Gorj, a început lupta pentru independenta voievodul Litovoi împotriva Regatului Maghiar, în 1277, si tot aici primii voievozi români – Basarabii – au început construirea unei salbe de manastiri – Tismana, Visina, Polovragi, Crasna, ca stravechi centre culturale si bastioane de aparare a credintei ortodoxe. Cu sprijinul unor dregatori gorjeni (Stoichita Râiosanu, Tudosie Rudeanu), Mihai Viteazul va încerca sa uneasca pentru prima data cele trei tari românesti la 1600 – si aici a început lupta boierimii gorjene împotriva domnitorilor fanarioti si a dominatiei austriece (1718-1739). Aceasta lupta va culmina cu Revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu si continuata pe tot parcursul secolului al XIX-lea de cei ce pregateau Revolutia burghezo-democratica de la 1848 – Gheorghe Magheru, Christian Tell, Popa Sapca. În timpul razboiului ruso-româno-turc din 1877-1878, numerosi gorjeni si-au dovedit dragostea fata de tara luptând pentru obtinerea independentei de stat. Este de remarcat eroismul luptei locuitorilor din Târgu-Jiu în timpul razboiului din 1916-1918 când, sub conducerea generalului Ion Dragalina, în octombrie 1916, în batalia de la Jiu, s-a înregistrat prima respingere a ofensivei germane, dovedind întregii lumi ca Germania putea fi învinsa. Aici si-a dovedit virtutile militare tânara eroina Ecaterina Teodoroiu, dându-si viata pentru apararea gliei strabune. Reorganizarea României Mari dupa razboi a creat noi perspective de dezvoltare economica, politica, sociala si culturala a judetului Gorj, ceea ce a facut posibila afirmarea unor personalitati politice: Grigore Iunian si Gheorghe Tatarascu, a unor personalitati culturale: Elvira Godeanu, Constantin Brâncusi, Maria Tanase, Maria Lataretu etc.
Geografie
Situat în partea de sud-vest a României, judetul Gorj are o suprafata de 5.602 km2, din teritoriul tarii. La 31 decembrie 2004, organizarea administrativa a teritoriului judetului era urmatoarea : 2 municipii si 7 orase, 61 comune si 411 sate, din care 35 apartin de municipii si orase. Teritoriul judetului Gorj a fost o parte a regiunii istorice a Provinciei Oltenia de Nord. Acest judet a fost vreme îndelungata o unitate administrativa distincta. Din secolul al X-lea pâna în secolul al XIII-lea judetul a fost o parte distincta a formatiunii politice condusa de Litovoi. Teritoriul pe care îl acopera astazi a fost numit Judetul Jales, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I si din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Batrân. Doar la sfârsitul secolului al XV-lea putem vorbi de Gorj ca un judet. Resedinta judetului este municipiul Târgu – Jiu (prima mentiune documentara în anul 1429). Gorjul se învecineaza cu judetele: Hunedoara (la nord), Vâlcea (în partea de est), Dolj (la sud), Mehedinti si Caras- Severin (la vest). Relieful judetului Gorj este variat si poate fi împartit în trei unitati fizico - geografice. Acestea sunt : Carpatii Meridionali, reprezentati de muntii Godeanu, Vâlcan si Parâng, Subcarpatii Getici între râurile Motru si Oltet, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscileaza de la 2.518 m în Masivul Parângu mare la 100 m în Valea Jiului din sudul judetului. Clima judetului este temperat- continentala, cu influente submediteraneene în partea de nord - vest si nord– est. Hidrografia judetului este reprezentata de râurile : Jiu, Gilort si afluentii lor, Râurile Oltet si Cerna. Exista câteva importante lacuri glaciare : Gâlcescu, Tauri, Slaveiul, Mija, Pasarea si Godeanu. Resursele naturale ale judetului Gorj au fost determinate de evolutia formelor de relief. Acestea se gasesc în subsol sub forma unor depozite sedimentare. Cele mai importante resurse sunt : lignitul, antracitul, grafitul, gazele naturale, petrolul, materialele de constructii (granitul pentru constructii, argila refractara, calcarul). Gorjul este cunoscut si prin existenta izvoarelor de ape minerale cu importante proprietati terapeutice, de la Ticleni si Sacelu sau Glogova si Balanesti, neexploatate înca. Resursele subsolului sunt completate cu importante bogatii ale solului, între care padurile de fag, rasinoase, stejar si alte esente de arbori, la care se adauga pasunile din zonele de munte si deal, atât de necesare cresterii animalelor. Dezvoltarea economico – sociala nu ar fi posibila fara aportul factorului uman care sa puna în miscare economia zonei geografice studiate. Capitalul uman influenteaza prin numarul, structura si gradul de instruire, ritmul si directiile dezvoltarii economice. În tabelul de mai jos prezentam ponderea si locul judetului în economia nationala ca baza de pornire a prezentului studiu socio - economic
Turism
Prin pozitia sa geografica, judetul Gorj este în întregime o zona turistica presarata cu locuri pitoresti, munti împaduriti, pante stâncoase, pesteri si minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului, cheile Oltetului, cheile Sohodolului, Pestera Muierilor, Pestera Polovragi. Judetul dispune de o bogata baza materiala în domeniul turismului: statiunile balneare si climaterice Rânca si Sacelu, ca si complexurile turistice Sohodol, Dragoieni, Lainici, Jalesul si Tismana. În judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care si doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 si E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltetului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din România, o statiune de schi (Rânca), precum si perimetre de vânatoare si pescuit ce atrag anual un mare numar de uristi. Un punct de maxima atractie pentru turistii din lumea întreaga este Complexul Sculptural al marelui artist de renume mondial Constantin Brâncusi din municipiul Târgu-Jiu. De asemenea, nu putem sa nu amintim monumentele istorice si de arhitectura, presarate în întreaga regiune, motiv pentru care aceasta zona a tarii s-a transformat într-un veritabil muzeu. Inventarul acestora se rezuma la: 34 de monumente si situri arheologice; 298 monumente si ansambluri de arhitectura; 5 cladiri memoriale; 39 de monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare memoriala; 7 zone istorice urbane si rurale. Arhitectura lemnului tezaurizeaza marturii de o exceptionala valoare artistica a culturii materiale si spirituale a poporului român. Preluând tipuri de tehnici de constructie, elemente decorative din cele mai vechi izvoade, arta lemnului reflecta capacitatea creatoare a mesterilor populari si a dragostei lor pentru frumos. Un succint inventar al patrimoniului arhitectural din lemn scoate în evidenta peste 120 obiective, din care peste o suta sunt biserici din lemn cu o vechime de peste 200 de ani. Originalitatea organizarii spatiului cât si bogatia decoratiei denota o capacitate inventiva greu de imaginat si totodata nemaiîntâlnita pe alte meleaguri. De retinut ca în Gorj se afla unicate ale programului – biserici cu pridvor pe altar – o rezolvare ingenioasa din punct de vedere arhitectural. Interesul istoric trezit de aparitia în Muntenia si Oltenia a unor modeste constructii feudale fortificate, precum si caracteristicile lor arhitecturale au polarizat de timpuriu atentia specialistilor. Legitimându-se cu denumirea de CULE, acestea apar ca o veridica expresie a necesitatii de aparare împotriva necesitatii de aparare împotriva amenintarii ce apasa asupra-le. Din noianul de cule, care au existat pe teritoriul judetului Gorj (peste 20), astazi se mai pastreaza doar trei în forma originala (Curtisoara, Siacu – comuna Slivilesti si Groserea – Aninoasa) si una transformata (casa-cula din Glogova). Importante pentru evolutia programului arhitectural sunt în mare masura si casele si conacele realizate îndeosebi între ecolele al XVI-lea si al XIX-lea. Enumeram în continuare o parte dintre cele care ni s-au pastrat în forma originala: Casa Dimitrie Maldarascu, din municipiul Târgu-Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr.36; Casa Cartianu, situata în satul Cartiu, comuna Turcinesti, la nord de municipiul Târgu-Jiu; Casa Cornea Brailoiu, din cartierul Vadeni al municipiului Târgu-Jiu; Casa Barbu Ganescu, din municipiului Târgu-Jiu, Piata Victoriei, nr.1; Casa Vasile Moanga, din municipiului Târgu-Jiu; Casa Moanga - Plesoianu, din statiunea Sacelu.
Pensiune
