Județul DOLJ


Ads

Image Hotel

Hotel Helin Central
@IOVANESCU VICTOR

Str. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 14, Craiova, Dolj
Adăugată cu 10 luni în urmă

Hotel Helin Central, Craiova, Dolj, Cazare Hotel Helin Central, Cazare Craiova, Cazare Dolj

Detalii
Image Hotel

Hotel Helin Aeroport
@Receptie

Str. Aviatorilor, Nr. 10, Craiova, Romania
Adăugată cu 10 luni în urmă

Hotel Helin Aeroport, Craiova, Dolj, Cazare Hotel Helin Aeroport, Cazare Craiova, Cazare Dolj, Piscina Craiova, Restaurant Craiova

Detalii
Image Resort

Plaza Lake Resort
@Laura Gavrila

DN 55, Rojiste, Dolj
Adăugată cu 7 luni în urmă

Plaza Lake Resort Rojiste Dolj, Cazare Rojiste, Cazare Dolj, Restaurant Rojiste, Restaurant Dolj, Pisicna Rojiste

Detalii
Image Hotel

Hotel Tata si Fii
@Receptie

Bechet, Jud. Dolj, Str. A.I.Cuza, Nr.51
Adăugată cu 7 luni în urmă

Hotel Tata si Fii Bechet Dolj, Cazare Beche, Cazare Dolj, Restaurant Bechet, Restaurant Dolj

Detalii
Image Hotel

Hotel La Favorita Guesthouse Boutique
@NICOLAE LARISA

STRADA:MADONA DUDU NR 5, CRAIOVA, DOLJ
Adăugată cu 7 luni în urmă

Hotel La Favorita Guesthouse Boutique Craiova Dolj, Cazare Craiova, Cazare Dolj

Detalii
Image Hotel

Hotel Ramada Plaza by Wyndham
@Receptie

Craiova, Calea Bucuresti, Nr. 1, Judetul Dolj, Cod postal: 200678
Adăugată cu 1 luni în urmă

Hotel Ramada Plaza by Wyndham Craiova Dolj, Cazare Dolj, Cazare Dolj, Hotel Valcea, Hotel Dolj

Detalii
Image Hotel

Hotel Rexton Craiova
@GHEORGHE CLAUDIA

BLVD. CAROL I NR 49, Craiova, Dolj
Adăugată cu 1 săptămâni în urmă

Hotel Rexton Craiova Dolj, Hotel Craiova, Hotel Dolj, Cazare Craiova, Cazare Dolj, Restaurant Craiova

Detalii

DJ

DOLJ

Judetul Dolj

Obiective turistice

Obiective culturale

Atractii si distractii

Unde pot manca

Istoric

Primele comunitãti omenesti cunoscute în acest spatiu sunt atestate arheologic prin descoperirile de la Amãrãsti, comuna Fãrcas si Dobromira, comuna Vârvoru de Jos si apartin sfârsitului epocii vechi a patriei. Mult mai bogate sunt însã urmele de locuire ce dateazã din epoca neoliticã. La Cârcea, comuna Cosoveni, a fost identificatã astfel cea mai veche fazã a acestei epoci, caracterizatã, printre altele, de o ceramicã pictatã ce rivalizeazã din punct de vedere artistic cu ceramica policromã din neoliticul egeo - anatolian. Densitatea de locuire, originalitatea culturii materiale si spirituale, ca si rafinamentul artistic ce individualizeazã epoca neoliticã sunt amplu ilustrate de descoperirile din numeroase asezãri de pe teritoriul judetului: Simnic, Verbita, Verbicioara, Padea, Leu, Rast, Sãlcuta (care a dat si multe culturi neolitice), Cerãt etc. La sfârsitul secolului al XV - lea, într-un document din 1 iunie 1475 este mentionatã Craiova, resedinta actualã a judetului. Tot în aceastã perioadã se pun bazele marii Bãnii a Olteniei, aceasta devenind o importantã bazã militarã împotriva Imperiului Otoman, care a concentrat fortele din dreapta Oltului.

La jumãtatea secolului al XVIII - lea, Doljul si o mare parte a Olteniei devine teatrul de operatiuni militare purtate de marile imperii (Otoman, Habsburgic si Tarist). Desfãsurate la o rãscruce de epoci istorice, Revolutia din 1821 condusã de Tudor Vladimirescu si Revolutia din 1848 au constituit pentru locuitorii judetului Dolj si Craiovei un prilej de a se ridica la luptã pentru libertate nationalã si socialã. Evenimentele politico - sociale petrecute în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea (Unirea Principatelor, cucerirea independentei tãrii în urma rãzboiului din 1877, reformele agrare etc.) au creat conditii favorabile dezvoltãrii economiei si relatiilor capitaliste.

Asa cum o atesta documentele vremii, în perioada interbelica Doljul a cunoscut o sensibila dezvoltare economica si edilitara. Totusi, în ansamblul economiei nationale, în anul 1940, Doljul se înfatisa ca un important judet agricol, cu o activitate comerciala si bancara înfloritoare, dar cu o industrie slaba, unilaterala, farâmitata, lipsita de o baza materiala corespunzatoare. Intrarea României în cel de-al doilea razboi mondial a condus, inevitabil, la un accentuat regres economic si social. Caracterul preponderent agricol al judetului s-a pastrat si s-a accentuat ulterior; modificari esentiale ale structurii economice au aparut mult mai târziu, odata cu politica de industrializare fortata , ceea ce a condus la migratia masiva a populatiei de la sat la oras.

Geografie

Judetul Dolj se întinde pe o suprafatã de 7414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul României, fiind al VII-lea judet ca mãrime al tãrii. Fluviul Dunãrea strãbate partea de sud a judetului pe o distantã de 150 km, formând totodatã granita cu Bulgaria. Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din tara Româneascã a cãrui existentã - asa cum o aratã si numele - a fost legatã de un râu - de Jiu - sau mai precis de valea acestuia, o adevãratã axã geograficã pe care se aflã resedinta si cãtre care converg toate cãile de legãturã din cuprinsul lui. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova - resedintã a judetului, Calafat si Bãilesti, 4 orase, Segarcea, Filiasi, Bechet si Dabuleni, 104 comune si 380 sate.

Relief

Relieful este dominat de Câmpia Românã, dar existã si zone deluroase în nord. Reteaua hidrograficã este reprezentatã de Dunãre care curge între Cetate si Dãbuleni, de Jiu care stãbate judetul de la Filiasi la Zãval pe o distantã de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni). Dintre elementele majore ale cadrului natural european, fluviul Dunarea si lantul muntos carpato-balcanic pot fi luate ca repere în determinarea pozitiei geografice a judetului. Dupa aproximativ 100 km de la iesirea din defileul ’’Portile de Fier’’, Dunarea curge prin partea de sud-vest si sud a judetului, pe o distanta de aproape 150 km. Dupa aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judet de câmpie, iar dupa agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului sau se încadreaza perfect în categoria judetelor dunarene.