Padurea Valea Putnei - rezervatie forestiera, sub vârful Giumalau, cu fauna bogata.
Pietrele Doamnei in mijlocul frumoaselor privelisti ale Raraului se inalta spectaculos si enigmatic aceste "turnuri gotice" formate din calcare apline. Peisajul salbatic, formele bizare ale tancilor au invaluit aceste locuri in aburul misterios al legendelor. Inalte de 70 m, Pietrele Doamnei se afla la 1.634 m altitudine, la mica distanta de cabana Rarau. mpreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa (890 ha) care atrage an de an numeroti iubitori ai naturii.
Rezervația naturală Piatra Pinului și Piatra Șoimului alcătuiesc o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în stațiunea turistică Gura Humorului.
Rezervatia geologică Piatra Pinului, un versant acoperit cu blocuri de stâncă și grohotiș, acoperit parțial cu pin, brad, molid, dar și fag, reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic. În cadrul rezervației se întâlnește un fenomen singular în țară și anume creșterea afinului negru la cea mai mică altitudine (600 m).
Piatra Șoimului, situată la câteva sute de metri în amonte de Piatra Pinului, este vizitată pentru pitorescul stâncilor din pădure.
Rezervaţia forestieră „Tinovul Mare Poiana Stampei” - Aflată la 18 km de Vatra Dornei, este cea mai mare rezervație de mlaștină de turbă din țară, ce impresionează prin aspectul său, asemănător tundrei siberiene. Nămolul de la Poiana Stampei este utilizat în cura balneară, în diferitele structuri care oferă servicii de tratament balnear. Elementul forestier predominant este pinul silvestru, urmat de mesteacănul pufos şi unii hibrizi ai mesteacănului. Flora rezervației este unică, compusă din plante rare şi ocrotite, dintre care amintim o plantă carnivoră, Roua Cerului, care este declarată monument al naturii.
Cheile Zugrenilor - Nu departe de Vatra Dornei, rezervaţia geologică şi floristică Cheile Zugrenilor se bucură de o zonă deosebit de pitorească prin sălbăticia stâncilor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se floarea de colţ. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de molid, paltin de munte, ulm de munte, tei, plop tremurător.
Rezervaţia naturală Codrul Secular Giumalău dezvăluie o pădure pură cu exemplare seculare de molid și o bogată floră ierbacee. Aceasta este situată pe versantul vestic al masivului Giumalău, între cotele 1.230 și 1.680 m altitudine. Accesul cel mai ușor este din DN17, localitatea Valea Putnei pe pârâul Putna Mare și Sterparul, pe o distanță de 14km.
Rezervația științifică Jnepeniș cu Pinus Cembra aflată în Parcul Național Călimani se caracterizează prin amestecul de molid cu zâmbru (arbore relict glaciar) și cu jneapăn. De reținut, zâmbrul mai fi găsit în România în doar câteva zone din Carpații Orientali și Meridionali.
Doisprezece Apostoli - Rezervaţia, situată la 14 km de Vatra Dornei, în capătul de nord-vest al calderei Munţilor Călimani, reprezintă un grup de stânci înalte de 8-12 m, o adevărată galerie de „figuri” fantastice, sub forma unor turnuri, obeliscuri, piramide, oameni sau animale cu diferite denumiri: Moşul, Ciobanul, Mareşalul, Nefertiti, Ursul, Cămila.
Nedeea din Calimani - "Complexul statuar 12 Apostoli precum si varful Lucaciu aflat in imediata apropiere pastreaza marturia unor evenimente de factura magico-mitica descinse din cultura dacilor de odinioara si modelate in decursul timpului in forme ale credintei ortodoxe romanesti. Urcarile pe munte si manifestarile ceremoniale organizate in timpul solstitiului de vara, cunoscute in limbajul local ""Mosii de la Calimani"" sau ""Mosii de Sanpetru"" au originea in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca element central cultul mosilor si stramosilor. Transsimbolizarea sarbatorii solstitiale de traditie dacica pe planul religiei de rit crestin-ortodox a dat nastere la sarbatoarea celor 12 Apostoli, sarbatoare care in timp a avut un puternic caracter patriotic devenind astfel Nedeea din Calimani."
Cascada Tihu - Aflata la aproximativ 500 m de la confluenta cu paraul Tihu in amonte pe piraul Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezinta un punct de atractie deosebit."
Negoiul Unguresc - Pietrosul - O creasta cu relief alpin total deosebita in comparatie cu restul lantului vulcanic, reprezinta partea cea mai inalta si spectaculoasa a Calimanului(Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu Unguresc 2081 m)."
Codrul Secular Slătioara - Rezervaţia este situată pe versantul estic al masivului Rarău şi adăposteşte, pe o suprafaţă de 1064 ha, un fragment de codru secular neatins de civilizaţie, motiv pentru care, în anul 2017, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Copacii care alcătuiesc această rezervaţie sunt printre cei mai vechi din România şi chiar din Europa, unele exemplare atingând vârsta de 350-400 de ani. Aici au fost descoperite cinci specii noi de fluturi, dar şi specia endemică unică în lume, Carabus rarauense."
Rezervatia Iezerul Calimanului - Rezervatia Lacul Iezer din Călimani este o arie protejată de interes national inclusă in Parcul National Călimani, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală de tip mixt), situată in judetul Harghita, pe teritoriul administrativ al orasului Toplita. Rezervatia naturală aflată in Muntii Călimani, la poalele Varfului Răchitis are o suprafată de 322 ha, si reprezintă un lac de baraj natural (Lacul Iezerul Călimanilor) si zona limitrofă, cu o vegetatie de arbusti de jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (din genul Juniperus sibirica); cu specii floristice rare, printre care si bujorul de munte (Rhododendron) cunoscut si sub numele de smordar, precum si specii faunistice de mamifere, păsări, insecte, reptile si batracieni, specifice Carpatilor Orientali."
Muntii Bargau (judetele Suceava si Bistrita-Nasaud): munti puternic fragmentati, o imbinare de culmi din sisturi cu piscuri semete de origine vulcanica. Aceasta asociere face tot farmecul deosebit a acestor munti. Cel mai important con vulcanic este si cel mai inalt si mai greu accesibil - Heniul Mare de 1.612 m altitudine. O puternica aura de mister a acestor munti este data si de legenda contelui Dracula care se presupune ca a avut castelul aproape de pasul Tihuta. Locul unde astazi se gasesc urmele unui vechi drum roman pietruit. Cei mai multi dintre drumeti prefera culmile domoale din apropierea statiunii Sangiorz-Bai si imprejurimile pasului Tihuta. Locurile recomandate pentru a vizita acesti munti sunt: Pasul Tihuta, Lacul Colibita, Statiunea Sangiorz-Bai, Prundul Bargaului toate accesibile cu mijloace auto.
Muntii Bistritei (judetele Suceava si Neamt): munti de altitudine medie ce domina valea pitoreasca a Bistritei. Bine impaduriti si cu o cresta principala sinuasa si greu de urmarit cu diferente de altitudine bine evidentiate, cu vai adanci si versanti abrupti. Altitudinea maxima se afla in partea de sud a crestei principala in Varful Budacu (1.859 m altitudine), dar partea ceamai spectaculoasa a acestor munti se afla in nord unde apele Bistritei au taiat cu greu Cheile Zugreni si unde creasta Pietrosu-Bogulinu se ridica spectaculos la peste 1.700 m altitudine, oferind pentru cei ce se incumeta sa urce versantii puternic inclinati pe o poteca dificila, o priveliste fascinanta de pe cetatea de stanca de pe crestet. Lipsa marcajelor turistice si intinsele zone salbatice fac ca putini turisti sa se incumete anual sa descopere frumusetile ascunse a acestor munti. Cea mai usoara cale de acces spre crestele acestor munti este soseaua de pe Valea Bistritei.
Muntii Calimani (judetele Suceava, Bistrita, Harghita si Mures): cei mai salbatici si mai inalti munti vulcanici de pe teritoriul Romaniei, singurii care depasesc 2.000 m altitudine (2.100 m altitudine - Varful Pietrosul Calimani) si prezinta urme ale glaciatiunii prin caldari glaciare si creste alpine. La periferia acestor munti se afla numeroase izvoare cu apa minerala, carbo-gazoasa care sunt captate si utilizate in statiunile balneo -climaterice: Vatra Dornei, Toplita, Bilbor. Datorita intinderilor mari de creste si vai bine impadurite, a unei retele de poteci si marcaje mai slab dezvoltata, lipsa cabanelor de altitudine si a distantelor mari de la un obiectiv la altul, acesti munti sunt strabatuti mai ales de cei cu adevarat pasionati de drumetie. Obiectivele naturale demne de vizitat sunt: Creasta principala cu numeroase piscuri de peste 2.000 si 1.900 m altitudine. ce pot ofera deosebite privelisti, ansamblurile de stanci cu forme bizare cum ar fi "12 Apostoli", Lucaciu, "Pietrele Rosii", Tihu; lacul Colibita cu micro-statiunea Colibita, Taul Retitis situat sub varful omonom. Cele mai bune locuri pentru a incepe o drumetie in acesti munti sunt Statiunea Vatra Dornei (auto si feroviar), Valea Neagra Sarului (auto), Micro-statiunea Colibita (auto), Statiunea Bilbor (auto) si Defileul Muresului de la Toplita la Deda (auto si feroviar).
Muntii Giumalau (judetul Suceava): munti masivi din sisturi cu aspect greoi care domina autoritar inprejurimile prin cei 1.857 m altitudine in varful omonim. Cupola golasa a muntelui reprezinta principala atractie pentru ca ofera una din cele mai grandioase privelisti din Carpatii Orientali. La poalele de sud a Muntilor Giumalau raul Bistrita a sapat un spectaculos sector de chei numite Cheile Zugreni. Drumetul mai poate vizita si Codrul Secular Giumalau cu specii masive de conifere. La 1.600 m altitudine se afla singura cabana din masiv - Cabana Giumalau, care inca face fata numarului relativ restrans de drumeti ce strabat potecile acestor munti. Caile preferate de acces in acesti munti sunt mai ales cele cu plecare din Valea Moldovei in dreptul loc. Pojorata (auto si feroviar) pe Valea Pojorata si din Valea Bistritei (localitatea Rusca) pe Valea Rusca.
Muntii Rarau (judetul Suceava): sunt printre cei mai pitoresti din regiune si printre cei mai des vizitati de turisti datorita accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin partial modernizat si existenta unui hotel modern de altitudine. Ating altitudinea maxima de 1.650 m in varful Rarau, facand parte din categoria muntilor mijlocii. Principalul punct de atractie a acestor munti il constituie impresionantul ansamblul de stanci - Pietrele Doamnei, care tisnesc albe si zvelte spre cer. Alte obiective turistice demne de vizitat sunt: Popii Raraului - un ansamblu de stanci situate pe creasta princiala, Codrul Secular Slatioara - o impresionanta padure de foioase in amestec cu conifere considerata ca fiind cel mai vechi codru din Europa, cu o vechime de peste 500 ani, Piatra Soimului - un perete de stanca ce ofera de pe creasta sa un fascinant loc de belvedere spre vaile si muntii invecinati, Cheile Moara Dracului - un sector de chei foarte inguste (intre 2-3 metrii latime, aproximativ 40 m lungime, situat pe paraul Caselor. Potecile turistice marcate sunt suficiente si clare, cu plecare din Campulung Moldovenesc si Valea Bistritei. Accesul spre acesti munti se face cu precadere din Valea Moldovei din orasul Campulung Moldovenesc (auto si feroviar) si Valea Bistritei (numai auto). Raraul este un fel de simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: "In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si a istoriei".
Muntii Suhard (judetul Suceava): pentru acesti munti sunt caracteristice intinsele pajisti ce le acopera crestele si plaiurile molcome pline de fanate, salase si garduri. Suhardul este cunoscut mai ales datorita semetului pisc al Ousorului de 1.636 metri altitudine ce strajuie prin forma lui caracteristica depresiunea Dornelor. Totusi cel mai inalt varf se afla in partea de nord-vest a crestei principale si anume Varful Omului de 1.932 metri altitudine. Creasta principala a acestor munti reprezinta principala atractie datorita frumusetii peisajelor si a usurintei cu care poate fi parcursa. Totusi lipsa cabanelor de altitudine si a unor poteci turistice clare si bine marcate fac ca acesti munti sa fie vizitati mai ales in apropiere de statiunea Vatra Dornei si Muntele Ousoru. Principalele cai de acces spre acesti munti sunt din statiunea Vatra Dornei (auto si feroviar) si Valea Bistritei Aurii (auto).
Muntii Stanisoarei si Munceii Neamtului (judetele Suceava si Neamt): foarte intinsi, bine impaduriti, fragmentati de vai adanci ce ascund valoroase manastiri si localitati pitoresti. Cu altitudini modeste de maxim 1.530 m in varful Bivolu, cu creste liniare lipsite de spectaculozitati majore si cu putine puncte de belvedere datorate padurilor masive de foioase in amestec cu conifere ce acopera majoritatea crestelor fac din acesti munti o zona plina de mister aproape necunoscuta de turisti care nu se incumeta sa paraseasca vaile populate. Munti plini de istorie si legenda recunoscuti pentru intensa viata monahala si a numarului mare de pusnici ce traiesc solitari de secole prin aceste paduri, locul in care M. Sadoveanu a plasat drama Vitoriei Lipan din romanul Baltagul. Potecile turistice sunt practic inexistente. In prezent, singurile poteci sunt cele monahale, silvice si pastorale. Totusi pentru cei pasionati locurile cele mai indicate pentru a se aventura in acesti munti sunt: Agapia si Manastirea Varatec, Voronet, Manastirea Slatina ( acces auto); Targu Neamt si Piatra Neamt, (care dispun de acces auto si feroviar), locuri pe unde se mai zaresc urme a unor marcaje turistice vechi.
Muntii Tibau (jud. Suceava) - oare cati din cei care citesc aceste randuri au auzit sau au fost in acesti munti? Situati intre Valea Bistritei Aurii si granita cu Ucraina la nord, acesti munti izolati si aproape necunoscuti de turisti se inalta la peste 1.600 m altitudine (1.651 m in varful Tapul Mare) dispun de numeroase atractii naturale care pot incanta pe cel care se incumeta sa-i strabata vaile si crestele. Cele mai reprezentative obiective naturale sut: Piatra Tibaului - impresionant perete de calcar de aproximativ 80 m puternic surplombat; Valea superioara a Tibaului cu numeroase turnuri si pereti de stanca; creasta principala ce ofera din poienile Varful Magura (1.559 m) interesante privelisti spre Muntii Rodnei dar mai ales spre muntii atat de putin cunoscuti si misteriosi din Ucraina. Accesul in acesti munti se face din Valea Bistritei Aurii din soseaua ce leaga statiunile Vatra Dornei de Borsa peste pasul Prislop.
Obcinele Bucovinei (jud. Suceava) - vestite prin salba de manastiri si sate pitoresti pe care le ascund prin poieni si vai, acesti munti sunt mari ca intindere, dar cu altitudini relativ mici. Cea mai inalta si mai spectaculoasa dintre obcini, este Obcina Mestecanisului cu altitudini ce depasesc 1.500 m (1.586 m - Varful Lucina). Urmeaza apoi descrescator Obcina Feredeu cu altitudini de 1.400, Obcina Brodinei cu varfuri de 1.300 m si Obcina Mare care este cea mai intinsa dar cu cele mai mici altitudini, sub 1.300 m. Culmile lor sunt molcomo, bine impadurite cu paduri de fag, paltin si molid, intrerupte de pitorestile fanate ale localnicilor, bine gospodarite. Vaile ce segmenteaza acesti munti sunt adanci, largi si bine populate. Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stanci - Pietrele Muierii cu acces din orasul Solca, creasta principala a Obcinei Mestecanis, plaiurile Lucinei. In acest vast perimetru montan, turistii ezita sa se avante pe potecile sale, datorita mai ales distantelor relativ mari ce trebuiesc parcurse de la o amenajare turistica la alta, a inexistentei unei retele de marcaje turistice si a unor ghiduri si harti recente si corect realizate, a unor amenajari turistice pe munti (refurii, cabane). Zonele mai fregventate de turisti, sunt cele din apropierea marelor magistrale rutiere si feroviare, a oraselor si statiunilor. Ca artere de acces in acesti munti cele mai fregventate sunt: Valea Moldovei - rutier si ferovisar intre loc. Paltinoasa si Pasul Mestecanis; vaile Moldovita si Humor, afluenti ai Moldovei, Valea Sucevei si cea a Putnei (feroviar si rutier).