Asezare neolitica Ciresu
Asezare neolitica Valea Anilor
Pestera Topolnita (la 31 km nord de Drobeta Turnu-Severin, langa localitatea Ciresu), una dintre cele mai mari pesteri din Romania (peste 11 km exploatati). Galeriile sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersectia carora se afla sali uriase. Contine numeroase lacuri si formatiuni carstice spectaculoase ce sporesc frumusetea pesterii. Este rezervatie speologica, declarata monument al naturii.
Pestera lui Epuran (langa localitatea Jupanesti in podisul Mehedinti, putin la nord de Topolnita), cu numeroase sali de dimensiuni impunatoare si cu denumiri sugestive: "Sala Ursilor", "Galeria Comorilor", "Sala cavourilor", "Galeria cu bazine" (cu exceptionala "Feerie a apelor").
Pădurea de liliac de la Ponoare se află în apropierea comunei Ponoarele cu o suprafaţă de 20 ha, din care cca. 10 ha este rezervaţie forestieră şi a fost declarată monument al naturii. Pe lângă liliac şi mojdrean care sunt speciile principale, mai apar gorunul, cornul, cărpiniţa, vişinul turcesc etc.
Pestera Gura Ponicovei (in zona lacului Portile de Fier I si a defileului de la Cazanele Mari), cu numeroase galerii largi, etajate, contine enorme blocuri de prabusire, resturi scheletice ale ursului de caverna.
Podul natural de la Ponoare este o arcadă naturală de circa 25 m lungime, 8 m lăţime şi 14 m înălţime. Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, este un fenomen unic în ţară.
Peştera de la Pod, cu o lungime de 633 m, este originea Podului natural de la Ponoare.
Peştera Zăton, situată în zona ponorului Zăton, are o lungime de 105 m.
Lacul Zăton este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstică din ţară.
Câmpurile de lapiezuri reprezintă cel mai valoros element al acestui complex, cel mai remarcabil câmp de lapiezuri din ţară. Acesta oferă un peisaj inedit prin ariditatea sa şi prin sculptarea adâncă a calcarului sub un înveliş impermeabil pe o suprafaţă foarte mare.
Rezervaţia paleontologică Sviniţa situată pe văile Saraorschi, Ţiganilor şi Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din Carpaţi. Calcarele roşii de la Sviniţa conţin cea mai bogată faună de amoniţi din ţară. Amoniţii, aceşti melci uriaşi, contemporani cu dinozaurii, puteau să ajungă la un diametru de 2 m. În această arie de interes ştiinţific internaţional, amoniţii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 mil. ani).
Rezervatie speologica Bulba (la 4 km sud-vest de Baia de Arama), formata dintr-o retea de galerii dispuse pe 3 niveluri, greu accesibila.
Rezervaţia botanică Cracul Găioara - Colilia Porţilor de Fier vegetează pe Cracul Găioarei, singurul loc din lume unde a fost întâlnită. Pajişti cu colilia Porţilor de Fier, bine conservate, au fost identificate pe versantul dunărean al Cracului Găioara.
Rezervaţia botanică Valea Oglănicului este situată în aval de Gura Văii, în dreptul Insulei Ostrovul Banului, având o floră şi faună bogată în elemente specifice Porţilor de Fier.
Rezervaţia botanică Cracul Crucii se găseşte în dreptul barajului, deasupra tunelului Moşul şi se întinde până pe platoul denumit de localnici „Crucea Sfântu Petru”. Aici se întâlnesc pajişti de o rară valoare peisagistică.
Rezervaţia botanică Gura Văii - Vârciorova este considerată un El Dorado floristic, această zonă se evidenţiază prin bogăţia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentând rarităţi pentru flora ţării noastre şi sunt prezente în toate etajele de vegetaţie.
Rezervaţia botanică Faţa Virului se află la 4,5 km de Vârciorova spre Gura Văii, în faţa Porţilor de Fier, între apa Slătinicului şi Creasta Virului. Relieful variat, foarte frământat, micile cascade şi cheile dau un pitoresc aparte acestei zone. Aici se află pajişti cu mărarul Porţilor de Fier, specie caracteristică Defileului Porţile de Fier.
Rezervaţia botanică Dealul Dohomnei este situată între Valea Bahnei şi Valea Vodiţei. Aici sunt protejate pădurile de „osieci”, dar şi pădurile seculare în care predomină alunul turcesc şi gorunul.
Rezervaţia paleontologică Bahna se află între localităţile Iloviţa şi Bahna, la 4 km de şoseaua naţională. Este unul dintre cele mai vechi şi interesante puncte fosilifere din ţară, de mare valoare ştiinţifică. Calcarele recifale conservă o faună fosilă veche de 16 mil. ani.
Defileul Dunarii de la Clisura Cazanelor - o succesiune de largiri si ingustari ("clisuri") determinate de alternanta rocilor. Din intregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasa.
Cazanele Mici - Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3,6 km, se desfasoara Cazanele Mici (150 - 350 m latime), iar amonte - Cazanele Mari (3,8 km lungime si 200 - 350 m latime). Calcarele din zona Cazanelor Dunarii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versantii abrupti, coline, numeroase pesteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor).
Portile de Fier I, construit impreuna cu vecinii iugoslavi, format in spatele unui baraj de beton avand o inaltime maxima de 60 m, se extinde si in judetul Caras-Severin si chiar mai departe, pe teritoriul sarbesc.
Portile de Fier II, lac de acumulare, in arealul comunei Gogosu, este construit tot in colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe langa valoarea lor economica, aceste lacuri constituie si puncte de atractie turistica prin frumusetea peisajului de pe malurile lor.