Lacul Dracului - Este cel mai mare lac carstic din România, format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri. Are 13m adâncime, 20m diametru şi o culoare fabuloasă latunci când razele soarelui ajung la el printre desişul pădurii. Și cum ii stă bine unui astfel de loc există o legendă și pentru el. Se spune că într-o zi un bătrân păstor își plimba caprele pe o pajiște de lângă lac. La un moment dat se ivește un omuleț ciudat care pune rămășag cu bătrânul să îi frigă un pește fără ca acesta să se îndoaie. Păstorul acceptă cu condiția ca omulețul să frigă un cap de țap fără ca acesta să rânjească. Așadar, păstorul ia peștele, înfige un băţ în el şi îl frige fără să se îndoaie. Dracul, la randul lui, ia capul de țap, îl leaga bine, dar când îl pune la prăjit, acesta își arată dinții. Supărat nevoie mare, omulețul ciudat, dezvăluit ca fiind dracul, se aruncă în apele lacului. De atunci i-a rămas numele de Lacul Dracului. Oamenii locului spun că lacul nu are fund și că are mai multe tunele subterane, iar dacă cineva îndrăznește să se scalde în apa lui nu se mai întoarce niciodată.
Cascada Bigăr - La doar 50 de kilometrii distanță se găsește Cascada Bigăr. Cu siguranță una dintre cele mai frumoase din România, căderea de apă fiind una dintre cele mai “neobişnuite şi mai spectaculoase din lume”, in opinia jurnaliștilor de la Huffington Post. Cascada este situată între localitățile Anina și Bozovici, pe Cheile Minișului, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Accesul este extrem de facil, cascada aflându-se la câțiva metri de șoseaua DN57B, la punctul numit „Paralela 45“.
Lacul de acumulare Gozna se afla in amonte de localitatea Crivaia, se intinde pe 66 ha cu un volum de apa de 12000000 mc apa, pe malul lacului exista patru pontoane si se pot practica sporturi nautice.
Lacul de acumulare Breazova se afla in aval de localitatea Crivaia, se intinde pe 12,6 ha cu un volum de apa de 1130000 mc apa.
Lacul Trei Ape se afla in imediata apropiere de localitatea Brebu Nou, se intinde pe 52.600 ha cu un volum de apa de 6340000 mc apa.
Monumentul Turismului se afla la intrarea in localitatea Rusca Montana, este daltuit in marmura de ruschita.
Peștera lui Adam, căreia i s-ar putea conferi statutul de rezervație ștințifică, pentru conservarea și studierea în continuare a condițiilor de oază tropicală unică în România, cu punga ei de aer cald, coloniile de lilieci și fauna de guano, precum și crusta și stalactitele geletinoase nemaîntâlnite în alte peșteri.
Peștera (Grota) cu aburi (are doar 14m lungime) care răsuflă aburi ierbinți (52° – 56°), cu miros de pucioasă, printr-o crăpătură în stâncă. Bolboroseala înfundată ca de cazan uriaș în clocot, ce însoțește aburii, te duce cu gândul la o imagine a infernului.
Grota Haiducilor - (Pestera Hotilor), situata imediat langa Hotel Roman, usor accesibila din sosea. Situata la paroximativ 40 m intre stanci, in perioadele timpului cand omul nu a patruns atat de adanc in slabaticia naturii, dinamitand stancile si croind soseaua, pestera nu era ata de cunoscuta fiind vizitata numai de speologi si mai rar de drumeti.
Cascada Vanturatoarea - Superba cadere de apa, la 1000m altitudine pe malul drept al Cernei la nici 1h de mers din sosea pe la Podul Tasnei. Cascada Vanturatoarea e ca un suvoi de apa ce lovindu-se de un prag se trasnforma intr-o ploaie fina ce cade de le 40m, paralel cu peretele stancos perfect vertical. Apa e vanturata de unde numele, dand nastere unei panze alburii ce se incununa cu curcubee.
Cascada Beușnița - Dacă ai ajuns pană la Ochiul Beiului nu vă opriți aici! Adunați-vă energiile și continuați-vă drumul. La o distanță de doar 20 de minute de Ochiul Beiului veți descoperi Cascada Beușnița, cea mai mare cascadă a Beușniței, care are o cădere de apă de aproximativ 12-15 metri. În sezonul ploios cascada este un adevărat spectacol iar pe arșiță e un loc excelent pentru a te răcorii pe timpul drumeției.
Cascada La Văioaga - La 30-40 de minute de mers lejer de la Podul Bei, pe partea dreaptă a drumului, ascunsă ochiului, se găsește Cascada La Văioaga. Pentru a ajunge la ea trebuie sa coborâți vreo 20 de metri dar cascada e semnalizată printr-un indicator așa că e imposibil sa o ratați. Extrem de spectaculoasă, Cascada La Văioaga te va duce cu gândul al Cartea Junglei datorită vegetației exotice ce o înconjoară iar căderea de apă de apoximativ 6 metrii, ca un voal de mireasă, este cadrul perfect pentru sefie-urile de vacanță.
Ochiul Beiului - În inima Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița se află Lacul Ochiul Beiului. Apa , de o culoare verde-turcoaz, nu ingheață nici măcar la cele mai cumplite geruri datorită izvorului ce alimentează lacul in permanență. Aici păstrăvii trăiesc in mediu lor natural putând fi observați cu ușurință in apa cristalină a lacului. Locul, de o frumusețe rară, e învăluit în mister si legende. Una dintre acestea spune că o fată frumoasă de prin aceste locuri ar fi fost răpită și necinstită de un tânăr turc, bei în Imperiul Otoman. Fata a reușit însă să scape din mâinile tânărului și și-a luat zilele. De amărăciune beiul ar fi plâns atât de mult încât lacrimile sale s-au prefăcut într-un lac. Așa s-ar fi născut Ochiul Beiului. Localnicii mai spun că până și în prezent ielele se adună în jurul lacului în noaptea de Sânziene, dansează în jurul lacului și se spală în apa cristalină a acestuia.
Cariera de Marmura de la Ruschita
Parcul National Semenic - Cheile Carasului - In componenta parcului national intra zece rezervatii naturale : Cheile Carasului (19 km de stanci calcaroase, cu asociatii rare de plante si flori) , Izvoarele Carasului, Buhui - Marghitas, Cheile Garlistei, Izvoarele Nerei, Goroposul, Barzavita, Pestera Buhui, Pestera Comarnic(cea mai lunga din Banat 4040m), , Pestera Popovat(1100m , nu poate fi vizitata decat cu aprobarea Comisiei monumentelor naturii), Parcul se intinde pe o suprafata de 36000 hectare, gazduieste paduri seculare(500 hectare fagete de 300 ani), o flora (au fost identificate peste 1000 de speci de plante) si o fauna (specii de animale si pasari ocrotite prin lege) deosebite. Aici se fla trasee turistice de peste 100 km.
Rezervatia arheologica Tibiscum - Situat in Caransebes in apropierea satului Jupa, langa confluenta raului Bistra cu Timis, care se intinde pe o arie de 17 hectare,
Culmea Sturului – scurtă și repede, situată la limita Cernei spre Jiu, respectiv între pârâul Măneasa și pârâul Soarbele. O prelungire a ei , constituită din calcare, formează culmea despărțitoare, joasă , dintre Cerna și Jiu.
Culmea Mănesei – greoaie, domoală și bogat împădurită pornind de sub Vf. Paltina, este situată între pârâul Măneasa și pârâul Scurtu. Ea se termină liniștit la intratea Cernișoarei în chei.
Culmea Gârdomanului - între pârâul Scurtu și pârâul Cărbunelul, de asemenea domoală, lungă și puternic cotită. În partea inferioară pe numeroasele picioare care coboară spre versanții calcaroși din jurul izvoarelor, este despădurită și locuită.
Culmea Bulzului – cuprinsă între pârâul Cărbunelul și pârâul Ivanului, și ea lângă, domoală și bine împădurită, se desprinde din vârful Bulzului.
Culmea Balmoșului – cuprinsă intre apa Ivanului și ce a Balmoșului, lungă, împădurită, purtând în partea sa inferioară numele de Cracul Ursoiului.
Culmea Mare a Oslei Române – cu cele mai multe culmi secundare, ca niște picioare, cuprinsă între pârâul Naiba și pârâul Curmezișa, este o prelungire a vârfului masiv al Oslei Române. Golul alpin înaintează mult pe aceste culmi la vale. Deasupra așezării Cerna – Sat, această culme poartă denumirea de Buza Plaiului.
Culmea Gâștii – scurtă și piezișă, situată între Valea Olanului și Valea Craiovei și cea a Iaunei se individualizează în vârful înalt al Opleșatei (1541 m), situat în aproprierea Cernei, cu un gol de munte izolat, ca o poiană mare. Culmile secundare coboară din ea, una la Gura Vaii Craiovei – Culmea Roții – și cealaltă la gura Văii Iaunei – Culmea Stânci – sunt scurte, destul de repezi și complet împădurite.
Culmea Vlașcului - denumită în partea inferioară Culmea Stepăn – este situată în valea Iaunei și cea a Topenei. Este o culme lungă, cu pantă continuă, pe care trece principala potecă ce leagă Valea Cernei de comuna Cornereva.
Culmea Vlașcului Mic – denumită în partea inferioară Culmea Iuții – este situată între văile Topenici și Iuții. În partea inferioară, dinspre Cerna, a acestei culmi, apare calcarul, în pereții ei aflându-se Cheile Iuți și Piatra Pușcată.
Culmea Mare – este cuprinsă între valea Iuții și cea a Prisăcinei, urmată între Valea Prisăcinei și Valea Bedinei de Culmea Cerbului, denumită jos Culmea Teiului. În continuare, culmea principală a Munților Cernei se apropie mult de vale, iar culmile secundare, scurte și abrupte, nu mai prezintă o importanță geografică deosebită.