Salina Targu Ocna are o adancime de 240 m, distanta de la punctul de plecare pana la salina este de 3.1 km , temperatura in salina este de 12-13 grade , diferenta de nivel fata de punctul de intrare este de 136 m, altitudinea fata de nivelul marii este de 138 m. Suprafata utila este 8900 m2 , volumul util 61000 m3, inaltimea camerei de 8 m. In interiorul salinei se gaseste o baza sportiva cu teren de fotbal, handbal, volei, tenis , baschet, tenis de masa , sah, table, role. In salina mai exista o biserica , un muzeu la sarii, locuri de joaca pentru copii, leagan, topogan, cascada si bazin saramura, magazine cu suveniruri.
Cascada Buciaș face parte din Rezervația naturale Buciaș, se află în apropiere de satul Mănăstirea Cașin, la 25 de km de orașul Onești. Cascada este formată pe cursul pârâului Buciaș, care este un afluent al Râului Cașin. Are o înălțime de aproximativ 15 metri și este cea mai mare cascadă din județul Bacău. Același pârâu în amonte crează o altă cascadă, mai puțin cunoscută, denumită Cascada Fata Moartă. În această zonă s-a instalat natural, capra neagră, specie protejată și una dintre cele mai valoroase din fauna țării noastre.
Canionul Dofteana are o adâncime de aproximativ 30 de metri şi o lungime de 400 de metri, iar terenul este nisipos. În capătul din amonte se află o cascadă frumoasă. Este bine ca vizitarea acestuia să se facă într-o perioadă secetoasă, mai ales din cauza pericolului prăbuşirii unor părţi din pereţii nisipoşi ai canionului. Punctul de reper pentru vizitarea canionului este intersecţia dintre DN 12A, între localităţile Bogata şi Dofteana şi DJ 116, care face legătura cu satul Cucuieţi. De la intersecţie se parcurg 350 de metri către localitatea Dofteana, până la întâlnirea unui podeţ peste un pârâu. Intrarea în canion se află la o distanță de 400 de metri de acest loc.
Cascada Șupanu este situată între Munții Nemira și Munții Ciucului, la o altitudine de 800 de metri.Este formată de Pârâul Șupanu, la circa cinci kilometri sud-vest de orașulComănești. Cascada măsoară o lungime de 10-15 m, este formată din două trepte și are o cădere de apă de circa 10 metri. Drumul până la căderea principală de apă oferă priveliști pitorești care merită văzute.
Ochiul Huitorii este o firidă într-un perete de sare, care atrage umezeala, un barometru natural care anunţă starea vremii: când umezeala din aer creşte, pe stânca apare o dâră de apă şi localnicii sunt siguri că va ploua. Se află în spatele gării din Dofteana.
Cascada Calașlău – Oituz - Exact langa drumul national DN11 la km 90 plus 450, unde se afla un pod cu bolta, exista o cascada superba, cascada ce poate fi admirata chiar de la marginea drumului national
Piatra Soimului Oituz - Zona de bouldering de la Oituz este o zona consacrata pe scena boulderingului din Romania, prin numerosii bolovani din gresie, cu marimi si forme care ofera trasee variate ca dificultate cat si ca stil de catarat. Bolovanii se afla la intrarea in localitatea Oituz, dinspre Targul Secuiesc, pe un deal. Accesul este relativ usor, drumul european E574 trece fix pe la baza dealului cu bolovani. Datorita expunerii sudice timpul ideal de catarat este in perioada friguroasa a anului, din octombrie pana in aprilie/mai. Un alt avantaj al acestei zone, sunt marcajele de pe bolovani, care indica intrarea in traseu, directia traseului, cat si palierul de dificultate. Pe Piatra Soimului se poate ajunge insa ocolind putin destul de usor, loc de unde poate fi admirata in toata splendoarea sa, valea Oituzului
Piatra Acra - Oituz - Langă satul Oituz, daca va abateti cam 4 km de la drumul national, spre Ocolul Silvic Hățman, puteti regasi in padure doua formațiuni stâncoase foarte frumoase si mai ales neobisnuite pentru aceste locuri. Calea de acces la acestea este de dificultate medie deoarece dupa ce se intra pe Valea Hățmanului dupa aproximativ 500m de la Ocolul Silvic Hățman, trebuie parcurs un drum de aproximativ 30 minute prin padure (traseu nemarcat, fara poteci). Astfel regasim doua formațiuni: Piatra Acră si respectiv Piatra cu capac. Piatra cu capac este atractiva si pentru catarare, bouldering (sa nu uitam ca in comuna Oituz la Piatra Șoimului s-a desfasurat si o etapa a campionatului national de bouldering) Privelistea care se poate observa de pe Piatra Acra este deosebit de frumoasa, mai ales ca se poate observa cam in totalitate satul Oituz.
Cetatea Rakoczi – Oituz – Brețcu - Situata in Pasul Oituz, la limita judetelor Bacau si Covasna in comuna Bretcu, Cetatea Rakoczi ce se ascunde in padurea deasa de langa drumul national, Bacau-Brasov, este inscrisa pe lista monumentelor istorice avand codul 15A0047. Fortificatia a fost descrisa pentru prima data in 1861 de catre istoricul Ipolyi Arnold, in primul repertoriu arheologic pentru Ungaria, potrivit datelor transmise de arheologul Bordi Lorand. Pe traseul zidurilor cetatii se gasesc ruinele a doua constructii de piatra, probabil turnuri. Ruinele acestora nu depasesc inaltimea de doi metri. Cetatea a fost o fortificatie menita sa bareze drumul de acces spre valea Raului Negru indeplinind, alaturi de rolul militar, si un rol economic, acela de punct de colectare a vamii. Se pare ca modul de realizare a zidariei, respectiv amplasarea celor doua turnuri in spatele zidului, releva ridicarea sa intr-o perioada anterioara generalizarii armelor de foc, probabil in secolul al XV-lea. Nu poate fi exclus insa nici faptul ca fortificatia sa fi suferit refaceri la o data mai tarzie. Putinele descoperiri arheologice atesta folosirea sa si in cursul secolului al XVIII-lea.
Cetatea Rakoczi – Ghimeș Faget - Prima atestare documentara a numelui “Gyimes” sub forma “Ghemes” dateaza din 1677. In 1626 principele Bethlen Gábor a construit o cetate si o vama la granita cu Moldova. Ruinele acesteia – nu se stie din ce cauza – sunt cunoscute azi ca Cetatea Rákóczi. Probabil primele asezari au aparut tocmai legate de aceste constructii. Primele date sigure despre locuitori apar într-o conscriptie din 1721 care contine date despre 19 familii. Pentru originea numelui “Gyimes” exista mai multe teorii, cea mai probabila este legatura dintre numele cerbului carpatin “gim”, deci este denumirea unui loc, unde sunt multi cerbi. Dupa lingvistul Czirbusz Géza (Erdély, 1908.141), este de origine gotica, provine din cuvantul “gaumjan” – loc de observatie. Trotus înseamna “tatáros” – loc de unde vin tatarii. Prima atestare documentara provine dintr-un document din 1466. “Trotua” este o denumire de apa de origine maghiara. Cuvântul “Lok” este de origine slava, cu sensul de loc plat de langa parau, lunca. Denumirea “Gyimes-Loka” apare prima oara in 1701. Localizare: Este situata pe vechea linia de demarcatie a granitei dintre Moldova si Transilvania, in imediata apropiere a mormantului lui Emil Rebreanu situat pe DN12A Onesti-Miercurea Ciuc, in localitatea Ghimes.
Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei sudică, şi se încadrează în zona munţilor sedimentari estici. Culmea principală este orientată pe direcţia nord-sud iar treimea mijlocie a culmii principale reprezintă chiar linia de separare dintre judeţele Bacău şi Covasna. Limita nordică este marcată de râul Uz şi lacul de acumulare Poiana Uzului format pe acesta, care îi separă de Obcina Lapoşului, componentă a Munţilor Ciucului). Limita estică o constituie Depresiunea Dărmăneşti, cuprinzând în interiorul său şi munceii cu aspect de plai care se desfăşoară spre valea Trotuşului, flancaţi de văile Dofteana şi Slănic, ce îşi au obârşia sub culmea principală. Spre sud-est limita Munţilor Nemira este foarte clar marcată de râul Oituz şi de localităţile de pe malurile sale (Hârja, Poiana Sărată şi Oituz) care îi despart de Munţii Vrancei din grupa sudică (curburii) a Carpaţilor Orientali. Limita sudică urmăreşte aliniamentul: Pasul Oituz (care îi separă de Munţii Breţcu) – extremitatea nordică a Depresiunii Tîrgu Secuiesc (Breţcu), conturată de localităţile Breţcu, Lemnia şi Lutoasa. Limita vestică este stabilită de aliniamentul format de localitatea Estelnic, pârâul Apa Lină şi Muntele Başca (1372 m), spre vest întinzîndu-se Munţii Repatului (Repat, 1292 m şi Bobişca, 1456 m). Traseele din munţii Nemira atrag iubitorii de munte datorită peisajelor deosebite şi sălbăticiei locurilor. Mai puţin exploataţi din punct de vedere turistic în comparaţie cu alţi munţi şi cu înălţimi mai modeste (vârful cel mai înalt având 1649 m), munţii Nemira oferă în permanenţă turiştilor surpriza descoperirii unor locuri minunate. Accesul spre traseele din munţii Nemira se poate face din Dărmăneşti (localitatea Sălătruc, în apropiere de Barajul Poiana Uzului), din comuna Dofteana, din Slănic Moldova (din staţiune şi din zona popasului turistic), din comuna Oituz (localitatea Poiana Sărată), din pasul Oituz şi din judeţul Covasna (comunele Lemnia, Breţcu şi Estelnic).