Muzeul "Neculai Popa" - Tarpesti - este casa mesterului popular cioplitor in piatra si lemn Neculai Popa din Tarpesti - Petricani, azi muzeu etnografic.Intreaga curte este realizata ca un muzeu in aer liber, unde te incanta armonia dintre natura si arta naiva expusa, intre casa batraneasca si cladirea mai noua. GPS N 47 09.107 - E 26 25.810 - telefon 0747134040
Muzeul Memorial Ion Creanga - Humulesti - Ridicata in 1830 de bunicul Petrea Ciubotariul, casa nasterii si copilariei lui ion Creanga a fost amenajata ca muzeu in 1951. A devenit repede unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, nu numai datorita incarcaturii emotionale a scrierilor marelui povestitor, ci si fiindca reprezinta un autentic produs al arhitecturii populare specifice zonei. Atat in scunda odaie cu motocei legati de hornul sobei, cat si in batatura casei ori dincolo de zaplazurile gardului de nuiele, imaginatia fiecaruia alearga spre intalnirea cu Nica a lui Stefan a Petrei, dar si cu propria copilarie. GPS : N 47 11.855 E 26 21.274 - Telefon 0233790620
Manastirea Neamt se afla la 15 km nord-vest de cetatea Neamt, pe valea paraului Nemtisor. Aceasta manastire este cea mai veche si mai insemnata asezare monahala din Moldova. Cea dintai biserica de zid la Manastirea Neamt a fost inaltata domnitorul Petru Musat (1375-1391), pe locul unui vechi schit de lemn. Turnul clopotnita, strabatut la baza de gangul boltit al intrarii, este ridicat de domnitorul Alexandru cel Bun, la inceputul sec. al XV-lea, precum si chiliile si zidurile de cetate cu turnuri de aparare. Biserica actuala cu hramul "Inaltarea Domnului", este zidita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare, intre anii 1485-1497. Aceasta biserica este cea mai mare si mai expresiva dintre toate ctitoriile lui Stefan cel Mare. Zidita spre sfarsitul secolului al XV-lea, aceasta biserica este cel mai reprezentativ monument al arhitecturii moldovenesti, atat ca plan si structura interioara, cat si ca mod de decorare a fatadelor. Combinarea in mod unitar a elemntelor mai valoroase ale realizarilor anterioare, alaturand naosului treflat al bisericilor de tipul "Sf. Ghoerghe" din Harlau, pronaosul cu doua cupole folosit la cele de tipul bisericii "Sf. Ioan" din Piatra Neamt, afce din aceasta constructie o realizare de exceptie. Planul bisericii, prin introducerea camerei mormintelor intre naos si pronaos si adaugarea unui pridvor inchis pe latura de vest, stabileste tipul clasic al bisericii de manastire, care va fi preluat in secolele urmatoare. sistemul de boltire al bisericii este caracterisitc arhitecturii moldovenesti din timpul Voievodului Stefan cel Mare, repetandu-se la cele cinci bolti acelasi sistem de arce piezise. Acesta favorizeaza in cazul naosului micsorarea circumferintei turlei, care devine mai zvelta, incununand armonia proprotiilor ansamblului. Decoratia exterioara a bisericii consacra stilul moldovenesc, rezultat prin imbinarea elementelor bizantine si gotic, adaptate fondului autohton. Fatadele sunt bogat ornamentate cu doua siruri de ocnite sub cornisa, firide in dreptul absidelor, siruri de caramida smaltuita si tringhiuri, diferit colorate. Pictura interioara din biserica marcheza doua etape distincte. In altar, naos si camera mormintelorea apartine epocii lui Stefan cel Mare si se caracterizeaza prin dimensionarea mai ampla a panourilor in care sunt inscrise scenele, prin echilibrul clasic al compozitiilor, ceea ce afce ca pictura sa se adpateze in mod armonios proportiilor arhitecturii respective. Frescele din pronaos si pridvor dovedesc o alta conceptie in dispunerea si dimensionarea panourilor, care se ingusteaza si sunt diferite ca marime; de asemenea, stilul devine narativ, pierzandu-si in mare parte functia decorativa, trasaturi ce caracterizeaza pictura murala din timpul domniei lui Petru Rares. GPS N 47 15.803 E 26 12.553
Teatru Tineretului - Teatrul Tineretului din Piatra Neamt si-a deschis usile pentru marele public in 1943, iar in timp s-a transformat intr-o institutie de prestigiu si un punct de reper pentru patrimoniul cultural romanesc. GPS N 46 55.935 E 26 22.087 - Telefon 0233211036
Muzeul de Etnografie - A fost infiintat in 1980. Prezinta aspecte si evolutii ale costumului popular si ale locuintei taranesti traditionale de pe Valea Bistritei, principalelel ocupatii si mestesuguri din zona subcarpatica a Moldovei, precum si munci agrigole din tinutul Neamt. Telefon 0733939453
Muzeul de Arta (Piata Libertatii nr.1) - Infiintat in 1980, pe baza unei colectii constituite prin anii '60. Slujind specificul national si interferenta cu valorile europene, expozitia permanenta valorizeaza mai ales operele artistilor romani legati de tinutul Neamt : C.D. Stahi (1844-1920) ; Aurel Baesu (1897-1928); Lascar Vorel(1879-1918) si celebrul Victor Brauner (1903-1966). Alte personalitati prezente in colectii : Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu, Dimitrie Gheata, Corneliu Baba, Camil Ressu, Iulia Halaucescu, Simona Vasiliu-Chintila, Dan Hatmanu.
Muzeul de arta eneolitica Cucuteni (Str. Stefan cel Mare nr.3) - Deschis in iunie 2005, in localul fostei Banci Petrodava, acest prim Muzeu Cucuteni din Romania detine cea mai variata si bogata colectie a culturii Precucuteni-Cucuteni. Dezvoltata intr-o epoca ce corespunde marilor civilizatii ale Orinetului Antic, cu care si poate rivaliza, aceasta cultura are o dezvoltare ce dureaza aproximativ un mileniu (3600-2600 i.e.n), remarcandu-se in primul rand prin ceramica pictata, bogat si rafinat ornamentata. Expozitia cuprinde trei sali si un depozit-seif, care adapostesc circa 800 de piese. Cladirea a fost ridicata intre 1928-1930 de antreprenorul Carol Zani si ornamentata de sculptorul de origine italiana Vincenzo Puschiasis. Telefon 0233226471 - GPS N 46 56.009 E 26 22.119
Biserica domneasca Sf.Ioan - Curtea domneasca - Turnul cu clopot - Ansamblu arhitectural in centrul orasului, ctitorit de Stefan cel Mare. Isi are inceputurile in jurul anului 1470, prin amenajarea mai intai a Curtii Domnesti, din care s-au pastrat parte din pivnitele casei voievodale si portiuni din zidul de incinta. Biserica, zidita in anii 1497-1498, dupa ctitoriile similare de la Borzesti (Bacau) si Razboieni (Neamt), este monumentala si sobra, imbinand in mod rafinat caracteristicilor noului stil arhitectural moldovenesc, ce se contureaza incepand cu aceste constructii. Turnul, ridicat in 1499 din piatra bruta, ca si biserica, are aproape 20 m inaltime si un profil inconfundabil, devenit emblema a orasului. In interior sa aflau trei chilii, iar ceasul si foisorul de paza din varf au fost adaugate dupa 1850. GPS N 46 55.992 E 22 22.104 - Telefon 0233216808
Muzeul de Stiinte Naturale (str. Petru Rares nr.26) - Infiintat in 1960, detine o colectie de pesti fosili unica in lume, dar si exponate rarisime din geologia, flora si fauna zonei montane a judetului Neamt. Retin atentia in mod special L exponatele de mineralogie si petrografie, dioramele si biogrupele ce prezinta ecosisteme reprezentative, cu multe raritati floristice si faunistice provenind din parcurile nationale Ceahlau si Cheile Bicazului-Hasmas.
Muzeul de Istorie si Arheologie (str. Mihai Eminescu nr.10) - Infiintat in 1934, de preotul Constantin Matasa. Detine cea mai importanta colectie apartinand culturii eneolitice Cucteni, ce se remarca in primul rand prin ceramica pictata cu motive in forma de spirala, meandre sau cercuri, culorile predilecte (aplicatie inainte de ardere) fiind albul, rosul si negrul-ciocolatiu. Expozitia de baza prezinta, in chip monografic pentru istoria locului, numeroase vestigii mai vechi (paleolitic, neolitic timpuriu) si mai noi din zona (civilizatia traco-geto-dacica, epocile medievala, moderna si contemporana).
Casa Memoriala Calistrat Hogas - Piatra Neamt - Te asteapta sa patrunzi in atmosfera de familie din ultimii ani de viata ai scritorului si in camera sa de lucru, care au sa se indemne sa-ti indrepti pasii"Pe drumuri de munte" si "In Muntii Neamtului". Telefon - 0233225997
Manastirea Almas - Ctitorii acestui asezamant monahal sunt familia Vasile si Maria Almas, ciobani din Tara Hategului, ajunsi aici datorita asupririi conducatorilor maghiari din Transilvania, care doreau parasirea credintei stramosesti ortodoxe si convertirea la calvinism. Ajutat de razesi, Vasile Almas, in anul 1659, construieste un paraclis din lemn, cu hramul "Sfantul Nicolae", pentru oficierea slujbelor religioase si in caer au fost instalate icoanele mari si iconostasul de la biserica din satul de unde fusesera nevoiti sa plece in pribegie. Acestea se afla acum in muzeu manastirii. Paraclisul, ctitorit d eVaasile Almas, devine ulterior ieromonahul Vasile din obstea Manastirii Neamt, a fost locasul de rugaciune al Schitului Almas.Locasul, cu hramul "sfantul Nicolae", a fost recladit din lemn de catre doamna Ecaterina Cantacuzino, sotia spatarului Iordache Cantacuzino, in anul 1715. Schitul de calugari a functionat pana in anul 1821, cand a fost pradat de eteristi, iar calugarii au fost schingiuiti si alungati. Actuala biserica, construita din piatra in anul 1821, este ctitoria logofatului Bals si a primit ca hram "Duminica Tuturor Sfintilor". Ctitoria acestora a fost continuata prin zidirea pronaosului de catre domnitorul Constantin Mavrocordat, care a inzestrat manastirea cu mai multe proprietati si mosii. Biserica, in forma de crucem are trei turle asezate pe axa est-vest, cea din mijloc fiind mai ianlta. La miazazi si al miazanoapte sunt atasate altarului, in exterior, doua pridvoare, avand rol de vesmantar si proscomodiar. Sculptura tamplei si a mobilierului sunt executate din lemn d stejar de catre mesterii locali vasile Gaman, Gheorghe Ursu si Moroiu Constantin. Desi initial a fost destinat calugarilor , din 1821 schitul a fost populat cu calugarite, avand ca stareta pe maica Glafira Holban, iar ulterior pe monahia Suzana Stefanescu, sora episcopului Melchisedec Stefanescu al Romanului, originar din partea locului. Vrednic de remarcat este faptul ca in decursul vremii, in ciuda opresiunilor si dispozitiilor din timpul regimului fanariot, in acest sfant locas nu s-a tinut nicioadata slujba in limba greaca.
Manastirea Horaita - Infiintata in 1822, dar cu radacini de prin secolul XV, manastirea ascunde intre zidurile ei o biserica construita in stil bizantin, pictata in stil neobizantin, precum si o colectie de obiecte valoaroase, argintarie, icoane si carti vechi. In fiecare an, de "izvorul Tamaduirii", are loc o procesiune cu Icoana Maicii Domnului considerata, prin traditie, "izbavitoare de seceta".
Manastirea Varatec - La 12 km de Târgu Neamt si la 40 km de Piatra-Neamt, amplasata într-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara îndoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt. Printre ctitorii acestui asezamânt nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita în fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durau, care, între anii 1781-1785, întemeiaza o mica isihie în poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Balasa Herescu înainte de calugarie) va juca un rol important în asezarea si dezvoltarea obstii monahale de la Varatec, sacrificând întreaga avere, staretind de trei ori si stingându-se aici în 1842, la venerabila vârsta de 85 de ani. Dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec în perioada 1781-1788, prima stareta rânduita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau si în 1794 se ridica o a doua biserica de lemn, mai ales ca între timp Schitul Varatec se unise cu Schitul Topolita, beneficiind si de veniturile pe care le aduceau mosiile acestuia. În 1803, prin hotarârea Mitropolitului Veniamin Costache, Varatecul se uneste cu Agapia, dar pentru scurta vreme.
Manastirea Agapia - Potrivit traditiei, un calugar numit Agapie, de la care manastirea a primit numele, a construit cu cateva secole mai inainte(sec.XIV) un asezamant nonahal pe locul unde astazi se gaseste Agapia Veche, la 2 km spre nord, in munti. Noua manastire Agapia sau Agapia din vale a fost fondata de hatmanul Gavriil, fratele domnitorului moldovean Vasile Lupu, intre anii (1642-1644). Manastirea Agapia Noua a suferit, in decursul timpului, nenumarate inavazii straine, mai ales in timpul razboaielor cu turcii, fiind jefuita, incendiata, ceea ce a dus la modificarea constructiei originare. Cea mai mare restaurare, atat a bisericii, cat si a incintei, a avut loc intre anii 1840-1858. Cu aceasta ocazie, biserica a fost pictata de marele pictor roman Nicola Grigorescu. La Manastirea Agapia, acesta a pictat de cand avea 20 de ani. In anul 1858, Nicolae Grigorescu a participat la un concurs organizat pentru pictarea bisericii, la care au mai participat si pictorii N.Lefteriu si Louis Girardelli. Lucrarea de concurs a lui Nicolae Grigorescu este Maica Domnului sau Sfanta Fecioara Maria cu pruncul Iisus in brate, inconjurata de ingeri, care se pastreaza in muzeul manastirii. Pictura interioara a bisericii, in stil realist, a fost realizata in timp de 3 ani. In portretele de sfinti s-au folosit modele vii: tarani, calugari, preoti si calugarite din manastire. Scenele de ansamblu, cu teme diferite, au fost inspirate dupa picturile marilor maestri ai Renasterii : Rafael, Tizian, Leonardo da Vinci, toate adaptate conditiilor impuse de spatiu si aducand un colorit nou, original. Printre icoanele de pe catapeteasma, pictate pe lemn, in stil neoclasic, se afla si autoportretul lui Nicoale Grigorescu, in figura profetului Daniel. Pictura Agapiei da o impresie de plenitudine, figurile sfintilor sunt linistite si pline de evlavie. In biserica se pastreaza o icoana foarte veche, din secolul al XIV-lea, icoana Maicii Domnului, imbracata in argint. Stranele din lemn de stejar sculptat, foarte frumos ornamentate, avand chiar sfinti sculptati, au fost executate mai recent.
Casa memorial Veronica Micle - (Str. Stefan cel Mare nr.33) - Casa a fost construita in 1834, in cel mai autentic stil romanesc, cu tinda si trei incaperi la strada, este casa de zestre a Veronicai Micle. In 1886, cu 3 ani inainte de moarte poetei, casa o fost donata Manastirii Varatec. pentru maicile care primeau ingrijiri la Spitalul din Targu Neamt.
Muzeul Etnografic "Vasile Gaman" - In toata gospodaria mesterului Vasile Gaman vei gasi dovezi ale talentului si indemanarii lui, incepand de la poarta mare, pe care, asa cum spune el:"am scris istoria neamului cu dalta, pentru stiinta tuturor trecatorilor".
Casa Memoriala Mihail Sadoveanu - Un interes deosebit iti vor trezi obiectele de vanatoare si pescuit, ilustrative atat pentru viata cat si pentru opera scriitorului. Cu un ochi atent vei putea repera mobila venetiana din sufragerie sau un scrin, vechi d epeste o suta de ani, si un impresionant pian vienez, la care au cantat George Enescu, Dinu Lipatti, Maria Tanase. Celor 1823 de obiecte care au apartinut scriitorului li se adauga si 21 de manuscrise.
Manastirea Secu - Veche vatra monahala, manastirea isi are inceputurile legate de existenta unui schit intemeiat aici in 1530, de sihastrul Zosima. Bisericuta schitului a fost ctitorita de domnitorul Petru Rares (1527-1546), apoi a fost randul marelui vornic Nestor Ureche, tatal cronicarului Grigore Ureche, sa ridice aici, in 1602, o biserica noua, precum si o parte din acareturile trebuitoare vietii de obste.
Manastirea Sihastria - Vei descoperi aoici una din cele mai binecuvantate sihastrii ale locului, in care s-au nevoit si s-au rugat pustnicii retrasi de prin alte locuri, Aici, in Poiana lui Atanasie, episcopul Ghedeon de Husi a ridicat in 1655 un schit, refacut in 1824-1826, din piatra de rau si caramida, prin stradania mitropolitului Veniamin Costache.
Schitul Sihla
Manastirea Petru Voda - Manastirea Bistrita este situata la 7 km nord de orasul Piatra Neamt. Aceasta manastire este o veche ctitorie musatina, coborand in istorie pana in timpul lui Petru 1 Musat (1375-1391), cand doi ucenici ai Sf. Nicodim de la Tismana, ieromonahul Pafnutie si monahul Leontie, construiesc un schit de lemn, care se constituie mai tarziu ca temelie si loc ales de catre Alexandru cel Bun pentru propria sa zidire. Alexandru cel Bun isi incepe ctitoria la 1400, zidind o biserica de piatra pe urmele vechiului schit de lemn, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", lucrarile incheindu-se la 1402, cand se face si tarnosirea bisericii de catre Mitroplitul Moldovei Iosif I Musat. In anul 1407, Mitropolitul Iosif I Musat numeste Manastirea Bistrita "manastire a vladicii vechi", alaturand-o Manastirii Neamt, sub conducerea aceluiasi egumen, Kir Dometian. Tot in acelasi an, 1407, Manastirea Bistrita primeste in dar icoana facatoare de minuni a Sf. Ana, daruita de imparateasa Ana a Bizantului doamnei Ana, sotia domnitorului Alexandru cel Bun. Manastirea Bistrita devine necropola domneasca, aici fiind inmormantati : Alexandru cel Bun (1432), Doamna Ana (1418) si cei doi copii ai lui Alexandru cel Bun, ROman si Vasilica Iosif I Musat (1415), iar mai tarziu fiul cel mare al lui Stefan cel Mare, Alexandrel (1496) si sora sa, domnita Ana. Tot aici au fost inmormantati ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, alaturi de care odihneste cel mai de seama cronicar al Moldovei, Grigore Ureche(1687). Stefan cel MAre este cel de-al doilea ctitor al Manastirii Bistrita. Cam la 1498 construieste turnul clopotnita cu un paraclis in prelungire, cu hramul "Sf. Ioan cel Nou e la Suceava", dupa ce, in prealabil, daruise manastirii clopote, unul de 200 kg si altul de 800 kg. De asemenea, intareste daniile facute de predecesorul sau, Alexandru cel Bun, la care adauga altele noi. La 1538, Manastirea Bistrita cunoaste un nou ctitor, Voievodul Petru Rares. Acesta reface biserica lui alexandru cel Bun, pe care turcii o distrusesera complet, reface zidurile de aparare, prelungeste paraclisul lui Stefan cel Mare,reface casa domneasca a lui Alexandru cel Bun, construieste turnurile-poarta cu un paraclis, cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae" si construieste o cladire, care a functionat ca "Scoala domnesca". Aici s-a scris primul Letopiset al Moldovei, aici s-a invatat caligarfie, s-au invatat limbile greaca si slava, de aici au iesit o seama intreaga de copisti ai cartilor sfinte. Cel de-al Iv-lea ctitor, Alexandru Lapusneanu, ginerele lui Petru Rares, finalizeaza lucrarile socrului sau la 1554, aducand-o in forma pe care o are si astazi.
Manastirea Pangarati - Istoria Manastirii Pangarati incepe o data cu cea a Principatului Moldovei. In timpul domniei lui Ilias Voievod (1432),fiul marelui Voievod Alexandru cel Bun, un calugar numit Simeon se retrage din Manastirea Bistrita si intemeiaza, pe versantul muntelui Paru, o sihastrie purtand numele sau. In anul 1461, acelasi monah, primind ajutor banesc de la Sfantul Voievod Stefan cel Mare, a ridicat aici o prima biserica de lemn. Mai tarziu, in 1560, Voievodul Alexandru Lapusneanu a inaltat actuala biserica de piatra, cu turn clopotnita si primele cladiri pentru vietuirea calugarilor, in timpul staretei Prea Cuviosului Amfilohie, urmasul sihastrului Simeon. Biserica propriu-zisa, fara turle, are naosul in cruce acoperit de calote semisferice, fiind construita pe temelia unei biserici mai vechi, formandu-se astfel o indoita structura supraetajata. Catapeteasma altarului bisericii de sus, singura pastrata actualmente in muzeu, a fost sculptata si pictata in 1789. Voievosul Alexandru Lapusneanu, ca si alti domnitori, indeosebi Petru Schiopul, au facut numeroase donatii acestei manastiri. Dupa terminarea zidirii bisericii, Cuviosul Amfilohie s-a intors la manastirea sa de metanie, Moldovita, luand schima mare cu numele Enoh si profetindu-si sfarsitul vietii sale la varsta de 83 de ani. O data cu biserica, s-a construit un alt monument istoric unic in Europa, anume turnul clopotnita, care, din nefericire, s-a prabusit la 12 iunie 1996. In veacul al XVII-lea , manastirea a cunoscut o viata duhovniceasca infloritoare, dezavoltandu-se o scoala de dascali si de pictura ce a lasat spre marturie cateva icoane pastrate aici sau prin alte manastiri si muzee. In anul 1642, manastirea a fost restaurata de catre vistiernicul Dimitrie Soldan, ruda a Voievodului Vasile Lupu, iar mai tarziu Staretul Macarie transforma tainita de la subsolul bisericii in paraclis. Dupa 118 ani de folosire laica a lacasului, in anul 1990, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane autorizeaza redeschiderea manastirii.
Muzeul de Arta Iulia Halaucescu din Tarcau
Biserica din lemn "cuviincioasa Parascheva" , Farcasa
Biserica din lemn, bicazul Ardelean
Muzeul de Istorie si Etnografie Bicaz
Biserica Darmanesti
Biserica "Sf. Neculai"
Schitul Draga (Cozla)
Biserica din Valeni
Schitul Doamna
Biserica din Sarata
Biserica din Vânatori
Manastirea Buhalnita
Manastirea Tarcau
Manastirea Durau - Continua traditia unui vechi schit de maici din sec. a; XVII-lea, ridicat prin stradania uneia din ficele domnitorului Vasile Lupu. Actuala biserica, cu hramul Buna Vestire a fost zidita in anii 1830-1835, in jurul ei refacandu-se treptat si viata monahala. O mare admiratie provoaca pictura bisericii, realizata in 1937, prin grija doctorului Paul Gotcu, de catre marele pictor Nicolae Tonitza. Folosind o tehnica deosebita, el surprinde si prin profilul laic, de inspiratie locala, al personajelor sale, amintind astfel de pictura lui N. Grigoresu de la Manastirea Agapia.
Manastirea Bisericani - comuna Alexandru cel Bun. Ctitorie din piatra, de prin anii 1520, pe locul unui vechi schit de lemn. Primul egumen a fost monahul Iosif, intorsc cu un grup de pustnici dintr-un indelung pelerinaj la Locurile Sfinte. Fiind foarte credinciosi, lui Iosif si tovarasilor sai li se spunea "bisericosi" sau "bisericani" de unde si denumirea manastirii. Sub domnitorii Moise Movila si Vasile Lupu se fac lucrari de extindere si aparare, iar in 1786 biserica e rafecuta in mare parte, cu pastrarea pronaosului zidit de Vasile Lupu in 1637. Iconostasul si usile imparatesti sunt de o rara frumusete.
Sinagoga de lemn (Str. Dimitrie Ernici nr.11, Piatra Neamt) - Initial, o constructie din piatra de prin anii 1660-1670, perioada atestata si de cele mai vechi morminte din cimitirul evreiesc de la poalele muntelui Pietricica. Situarea sa in apropierea Bisericii Domnesti face dovada spiritului de toleranta al voievozilor de atunci, care au ignorat traditia celor 300m ce trebuie sa separe o biserica crestina de locasul altui cult religios. Actuala constructie a fost ridicata, potrivit hrisovului domnesc din 19 iulie 1766 al lui Grgore III Ghica, pe temelia vechii sinagogi din piatra. Intre podoabele de mare valoare : o perdea cu sapte triunghiuri lucrata in 1767 si "Urna Sfanta" cu trei niveluri, sculptata de Saraga Itchak Ben Moise (1835).
Biserica din Valea Bradului
Biserica din Bistricioara
Biserica din Chiriteni
Bisericile din Poiana Largului
Biserica din Coroiu
Biserica din Galu
Biserica din Grinties
Manastirea de pe Muntele Ceahlau - Ctitorie din 1993 a I.P.F. Daniel, fost Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, actual Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Manastire de calugari , situata la 1770 m altitudine.
Palatul Cnejilor - Pe teritoriul comunei Ceahlau, ruinele înca impunatoare ale altui monument istoric ne întâmpina dupa 3 km de drum prin satul Schit, pe un platou din stânga pârâului cu acelasi nume. Este tot ceea ce s-a mai pastrat dintr-un întreg ansamblu arhitectural pe care localnicii îl mai numesc si astazi Palatul Cnejilor, fosta asezare manastireasca si mai apoi curte boiereasca fortificata, loc de desfasurare a atâtor evenimente, unele consemnate istoric, altele pastrate în legenda sau în folcloristica locala. Nu se poate afirma cu certitudine insa conform dateleor existente, se pare ca schitul ( care a constituit primul pas al constructiei) dateleaza de prin sec 13. Devine apoi parte a manastirii Neamt ( 1458) , pentru ca mai apoi in timpul lui Ieremia Movila sa devina Manastirea Pionul si in cele din urma Schitul Hangu.
Biserica din Cârligi
Biserica din Contesti
Biserica din Gura Vaii - Girov
Biserica din Hlapesti
Biserica din Serbesti
Biserica din Tupilati
Biserica din Turturesti
Biserica din Unghi
Manastirea Razboieni
Manastirea Bodesti
Manastirea Pestera
Biserica din Bodestii de Jos
Biserica din Corni
Biserica din Gârcina
Biserica din Sarata - Dobreni
Biserica din Dobreni-Casaria
Biserica din Vânatori Neamt
Casa Memoriala Alexandru Vlahuta
Casa Memoriala Visarion Puiu
Scoala Domneasca
Muzeul Manastirii Agapia cuprinde o colectie de obiecte cu valoare istorica si artistica incepnad din sec. al XIV-lea si pana la secolul al XX-lea. In prima sala se afla obiecte de cult anonime, care dateaza din sec. XVI-XVIII. Cele mai importante sunt icoanele pictate pe lemn si una sculptata in sidef. Pe peretele din dreapta sunt icoane pictate in sec. Al XVIII-lea, in stil neoclasic. Pe peretele din stanga se gasesc icoane pictate in sec XVIII-lea, in stil neobizantin, care provin de la schitul Agapia Veche, situat la 2 km in munti, spre nord. In vitrina din mijloc se afla cruci sculptate in lemn de chiparos si sidef din sec. al XVI-lea. Intr-o vitrina de langa fereastra se pastreaza trei obiecte din argint filigranat si argint aurit filigranat, doua candele si un potir. Doua vitrine din aceasta sala contin obiecte de cult donate de patriarhii altor Biserici Ortodoxe, care au vizitat Manastirea Agapia. A doua sala este dedicata in intregime marelui pictor roman Nicolae Grigorescu. Se pastreaza lucrarea de curs in urma careia Nicolae Grigorescu a fostangajat pentru a picta biserica in interior, icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus, inconjurata de ingeri; icoana Mantuitorului Iisus Hristos a carui privire ne urmareste; icoana Maicii Domnului cu Pruncul, inspirata dupa o litografie in alb-negru a lui Rafael; o icoana intitulata "pe Golgota", care a fost medaliata la un concurs de la Viena. In muzeu se afla covoare lucrate de maici in atelierul manastirii, in secolul al XIX-lea, din lana vopsita in culori naturale. In urmatoarea sala se afla broderii lucrate de maici in secolul al XIX-lea, cateva fiind executate in ultimii ani. Ultima sala este dedicata scriitorilor romani, veniti aici sa scrie sau sa se odihneasca. Printre ei, Mihai Eminescu, luceafarul poeziei romanesti.
Schitul Vovidenia dateaza din secolul al XVII-lea, fiind rectitorit de Episcopul Ioanichie Al Romanului pe locul Vechiului Schit numit" Slatitorul" sau " Spirea" cu hramul Sfantul Ierarh Spiridon. Neuitand locul de noviciat, episcopul Ioanichie ctitoreste aici o biserica din lemn in anul 1749. Dupa o suta de ani, 1849-1857 se ridica actuala biserica, cu zid din piatra , care pastreaza de la cea a episcopului Ioanichie, catapeteasma si amvonul, avand ca principali ctitori pe ieroschimonahii Iosif si Ghenade, vietuitori ai vovideniei si pe staretul de atunci al M-rii Neamt, Neonil.
Biserica din Balanesti
Biserica din Bozienii de Sus
Biserica din Budesti
Biserica din Doljesti
Biserica din Dulcesti
Biserica din Miron Costin
Biserica din Sagna
Biserica din Secuieni
Biserica din Trifesti
Biserica din Valeni
Biserica din Bârcu
Biserica din Betesti
Biserica din Buciulesti
Biserica din Roznov
Biserica din Savinesti
Manastirea Tazlau