HOME HOTELURI MOTELURI PENSIUNI / VILE AGENTII TURISTICE STATIUNI BALNEARE CAMPINGURI RESTAURANTE
GORJ
HARTI
TRANSPORTURI
OBIECTIVE TURISTICE
REZERVATII NATURALE
PROGRAME CULTURALE
GALERIE FOTO
Pestera Polovragi
Cunoscuta si sub numele de Pestera lui Pahomie, Pestera Polo­vragi este situata pe malul stâng al Oltetului la altitudinea de 670 m si la 20 m înaltime fata de talvegul râului. Ea se gaseste la cea 1km nord de satul Polo­vragi si la 500 m de Manastirea Polovragi din aceeasi localitate. Se poate ajunge aici din DN 67, Tg-Jiu-Rm.Vâlcea, la cea 5 km nord de intersectia cu satul Polovragi. Pestera a fost modelata de apele Oltetului în banda de calca­re jurasice, lata de 1-1,5 km, din sudul Muntilor Parâng si Capatânii. Deschiderea mare, orientata spre vest, se gaseste lânga drumul forestier care urca în chei.
Este o pestera mare, cu lungimea totala de peste 10000 m, situându-se, din acest punct de vedere, pe primele locuri între pesterile din tara. Este alcatuita dintr-o galerie principala, orizontala, din care se desprind, în special în prima si în ultima portiune a ei, culoare laterale mici, multe dintre ele colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei principale pot fi distinse trei sectoare. Primul sector se întinde de la deschidere si pâna la Culoarul Stâlpului si începe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta, Culoarul Liliecilor.
Pestera Muierilor
Pestera Muierilor (sau Pestera Muierii) este situata in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj (D.N. 67 Tg.Jiu - Ramnicu Valcea km 47). Prima pestera electrificata din Romania (1965) si amenajata pentru vizitare pestera a fost sculptata in calcarele mezozo
Pestera Closani
Pestera Closani (la 433 m altitudine), la poalele Muntilor Mehedinti, cu lacuri, fauna cavernicola bogata, numeroase concretiuni calcaroase, usor accesibila
Pestera Cioaca cu Brebeni
Pestera Cioaca cu Brebeni, in nordestul Muntilor Mehedinti, cu un decor de mare valoare
Pestera Gura Plaiului
PESTERA GURA PLAIULUI - se afla la nordul satului Topesti. Altitudine 650 m. Este sapata de apa în calcare jurasic-cretacice. Lunga de 150 m, pestera începe cu un mic aven de 7 m, având forma unei crapaturi. Se coboara pe un trunchi de copac sau pe o sfoara într-o sala mica dupa care urmeaza o sala mare lunga de 70 m si înalta de 4 m. Concretiuni foarte bogate si frumoase. De la mijlocul salii un pasaj în panta conduce într-o alta sala paralela cu prima, la fel de mare si de concretionata. La sol, mici bazinase cu apa în care traiesc nirfagi. Este o pestera calda si umeda.
Pestera din Bile
PESTERA DIN BILE. - se afla la sud de Pestera Gura Plaiului la circa 500 m. Probabil vechea intrare s-a prabusit dând nastere unul larg aven si unei sali imense pe fundul careia se prabusesc mereu bolovani. Grohotisul format pe fund da si denumirea pesterii. Un mic aven secret sub grohotis duce printr-o falie extrem de strâmta la o sala larga din al carei tavan atârna o splendida orga de stalactite bine aliniate. Pe podea nenumarate oase care au fost acoperite de sedimente.
Pestera Haiducilor
PESTERA HAIDUCILOR.- este destul de larga si înalta, dar în panta. Se coboara destul de greu pe grohotis circa 100 m pâna la un lac adânc si limpede ca cristalul. Legenda spune ca daca s-ar da o stânca la o parte lacul ar seca si s-ar ajunge la comorile haiducilor. La mijloc grohotisul astupase doua camere extrem de interesante ca forma, sugerându-le un caracter artificial.
Pestera Pargavului
PESTERA PÂRGAVULUI.- este de fapt iesirea din cursul subteran al unui râu, care are intrarea la circa 1 km nord de Pestera Haiducilor, aceasta aflându-se la mijloc. Lacul confirma faptul ca acumularea subterana de apa se poate scurge doar limitat. Prin pestera nu se poate deci intra dincolo de un sifon care reglementeaza debitul Pârgavului.
Pestera Chiciura
PESTERA DIN CHICIURA.- se spune ca aici si-ar fi ascuns armele Tudor Vladimirescu dar aceasta nu e posibil decât daca ar mai fi o alta intrare. Intrarea principala se face printr-un aven de circa 30 m, accesibil numai cu materiale specifice speologilor.
Pestera cu apa de la Coroana
PESTERA CU APA DE LA COROANA.- de fapt un aven în care se scurge, pe timp ploios, apa acumulata de pe versantul sudic al unui deal ce separa platforma Gornovita de Valea Tismanitei.
Pestera Muierilor
PESTERA MUIERILOR DIN PÂRGAVU si PESTERA BOLDUL POIENII CIRESULUI- sunt pesteri mici dar frumos concretionate. Se crede ca au fost adaposturi pentru omul primitiv.
Pestera de la Manastirea Tismana
PESTERA DE LA MANASTIREA TISMANA- este închisa cu grilaj metalic. Aici a fost ascuns tezaurul Bancii Nationale Române în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Se afla langa manastire pe versantul unde se afla si chilia Sfântului Nicodim. Altitudine 350 m. Este sapata de apa în calcare, apoi la circa 50 m interior, cursul de apa este captat. O parte este dirijat sa curga, mai întâi prin conducte pe sub manastire, apoi pe versantul estic al platoului pe care este construita manastirea, formând renumita cascada.
Pestera Pastravariei
PESTERA PASTRAVARIEI.- se afla pe partea estica a Vaii Tismanei. La gura pesterii, lânga stânca numita mama, era marele cuptor pentru produsele de panificatie care se dadeau de pomana. Era sarbatoarea mamei în viziunea geta, dinainte de crestinism.
Pestera Pocruii
PESTERILE POCRUII.-de la manastire, peste dealul Cornetului ajungem la trei pesteri mici de pe versantul estic al râului Pocruia. Pe celalalt versant, vizavi, se afla Pestera din Dealul Ruschiului având circa 86 m. Toate sunt sapate în dolomite.
Pestera Sohodolului
PESTERILE SOHODOLULUI.-pe acelasi aliniament, în zona vetrei satului Sohodol Pestera cu Razboaie si Pestera de la Apa Moistii prezinta numai interes speologic.
Pesterile dealului Tihomir si ale Steiului Coziei
Pesterile dealului Tihomir si ale Steiului Coziei prezinta însa si mare interes istoric si antropologic. Una din pesterile Tihomirului are legatura biologica cu Pestera Closani si ar putea avea si legatura fizica.
Pestera Fusteica del aIzvarna
PESTERA FUSTEICA DE LA IZVARNA - se afla lânga magazinul satesc din centrul satului Izvarna. Un altar, este prelucrat primitiv în stânca, spre centrul pesterii. Cuvântul „fusteica" vine de la „fustus", toiag, iar aceasta ar putea confirma faptul ca ritualul religios se facea organizat sub conducerea unui preot. Locuita tot timpul anului de lilieci, pestera este relativ bogata în guano, dar în perioade ploioase acesta este spalat de pe podea. Guanoul este raspândit între 30 si 200 m de la intrare.Pestera calda si umeda cu curenti de aer cuprinde pe langa speciile guanofile specii de paianjeni ai caror coconi albi sunt lipiti pe pereti.
Pestera Liliecilor
PESTERA LILIECILOR- pe Cheile Sohodolului de Izvarna la 360 m de sat, în versantul drept.
Pestera lui Raut
PESTERA LUI RAUT.- pe dealul Izvarna, spre Costeni. Cercetatorii o au în vedere pentru a fi cercetata deoarece se pare ca are un sediment de vârsta interglaciara similar celui de la Pestera Cioarei.
Cascada Pastravariei
Cascada Mânastirii
Muntii Valcan Muntii Valcan, avand culmi impadurite si varfuri rotunjite, dar si zone atractive pentru cei ce vor sa practice alpinismul.
Muntii Parang Muntii Parang (cu vf. Mandra de 2.519 m), ocupa locul al doilea din Carpatii romanesti, dupa Fagaras. Avand in vedere acest aspect, firesc, atractivitatea lor este data de prezenta urmelor lasate de ghetarii cuaternari: circuri, lacuri si vai glaciare, morene, creste.
Defileul Jiului
Defileul Jiului, unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Carpati. Jiul strapunge muntii deschizand o poarta intre Transilvania si Oltenia. Soseaua, o prispa scobita in piatra muntelui, serpuieste indraznet pe marginea Jiului, iar calea ferata trece peste prapastii ametitoare sau patrunde in numeroase tuneluri.
Cheile Oltetului
Cheile Oltetului, avand 2 km lungime, sapate cu rabdare de apa Oltetului care straluceste la cca 15 m sub nivelul soselei. Acest atragator peisaj formeaza si o rezervatie floristica ce merita sa fie vizitata si ocrotita.
Cheile Sohodolului
Cheile Sohodolului, chei magnifice ce se desfasoara pe 10 km, in Muntii Valcan, formand o rezervatie complexa. Sunt considerate o adevarata provocare pentru alpinisti, inaltimea peretilor (aproape verticali) ajungand la 200 m.
Cheile Corcoaia
Cheile Corcoaia (la 40 km amonte de Baile Herculane), pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m fiind extrem de interesante prin peretii lor verticali, inalti de peste 150 m, si prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formeaza o rezervatie geologica.